De Adriana Agapii/ Chișinău / Moldova. ORG/ — O mică parte din frumuseţile Elveţiei, în drumul lor spre Europa de vest a rămas la nordul Republicii Moldova la 23 de kilometri de Edineţ în localitatea Feteşti.
Ca şi peste tot în lume, capodopere peisagistice, Mama Natură le face cu ajutorul stihiilor sale, apa, pământul, aerul, dar ajutată de zânele ploi. O astfel de capodoperă înfrumuseţează şi republica noastră, Rezervaţia „Feteşti”.
Rezervaţia „Feteşti” este un monument al naturii care include stânci abrupte de calcar, săpate iscusit de puterea apelor râului Draghişte, care în prezent îşi unduieşte liniile printre malurile înalte, formând un defileu. Suprafaţa acestei rezervaţii este de 555 de hectare şi include de asemenea masivul de pădure Fetești și împrejurimile lui cu vegetația ierboasă.
Stâncile care urcă la înălţimi variate de 200-300 de metri deasupra apelor râului sunt numite toltre, formaţiuni specifice râului Prut şi afluenţilor acestuia. Unicitatea acestor stânci este că ele se pot întâlni doar pe teritoriul Republicii Moldova şi Ucraina.
Frumuseţe toltrelor este subliniată de prezenţa în stâncile de calcar a grotelor şi peşterilor de mărimi mici.
Măreţele stânci golaşe dar şi cele acoperite cu o podoabă verde de păduri dese, te duc cu gândul la peisajele îndepărtatei Elveţii.
Cu toate că altitudinea Rezervaţiei de la Feteşti este mult mai mică decât a Alpilor din Elveţia, linia meandrică a peisajelor se păstrează, de aceea şi nu avem pretenţia de a o numi marea Elveţie, ci foarte modest acest tărâm este numit „Mica Elveţie”.
Pădurile ce înconjoară localitatea Feteşti este constituită, preponderent, din stejar pufos și gorun. Flora ierboasă este reprezentată de peste 160 specii de plante, dintre care multe sunt de proveniență mediteraneană. Dintre speciile rare întâlnite aici pot fi menționate dracila, caprifoiul, veriganul, migdalul pitic, ruscuța, laleaua pestriță, schiverechia ș.a.
Acestea fiind spuse vă invit să vizitaţi Mica Elveţie din nordul republicii.
