Microplasticul a ajuns și în țesutul creierului uman. Explicăm

Azi e greu să ne imaginăm casa, hainele și viața fără obiectele făcute din plastic care ne înconjoară. Din păcate, poluarea cu plastic acaparează planeta, iar microplasticul, practic imposibil de reciclat, a fost găsit chiar și în laptele matern. Recent, oamenii de știință au descoperit microplastic și în creierul uman. Asta arată studiile realizate în ultimele luni, scrie The Guardian

„Creierul a devenit unul dintre țesuturile cele mai poluate cu plastic până acum”, susține doctorul în științe Matthew Campen. „Există mult mai mult plastic în creierul nostru decât mi-aș fi imaginat vreodată”, adaugă cercetătorul, care studiază de mai mulți ani impactul poluării mediului în care locuim asupra organismului uman. 

Mai mult microplastic în creier

Microplasticele sunt particule foarte mici de plastic, care, de regulă, au mai puțin de cinci milimetri. Acestea ajung în organismul nostru din oceane, mai cu seamă prin peștele pe care-l consumăm, după spălarea hainelor din materiale sintetice, din abraziunea anvelopelor în timpul condusului sau din microplasticele adăugate în mod intenționat în produsele de îngrijire personală.

În cadrul studiului condus de Matthew Campen au fost cercetate 24 de creiere. În toate acestea s-a depistat microplastic, care depășea 0,5% din masa totală a creierului. De asemenea, la 12 dintre mostrele de creier de la persoane care au murit cu demență, inclusiv Alzheimer, cantitatea de plastic depistată era de zece ori mai mare decât în creierele sănătoase. 

Campen a mai observat că în probele de creier din 2024 a fost găsit cu aproximativ 50% mai mult microplastic decât în probele din 2016. „Asta ne arată că concentrația de microplastice găsite în creierul uman crește într-un ritm similar cu cel găsit în mediul în care trăim”, a spus cercetătorul, citat de The Guardian.

Interzise, dar nu prea

Potrivit oamenilor de știință, particulele extrem de mici de plastic au ajuns absolut peste tot și s-au infiltrat, de asemenea, în plămâni, ficat, rinichi, articulații, măduva osoasă și chiar în sânge. „Este nevoie să oprim această poluare”, susține Sedat Gündoğdu, cercetător de microplastice la Universitatea Cukurova din Turcia.

Studiile făcute pe animale au arătat că microplasticul, care nimerește în corp, afectează starea de sănătate și crește riscul apariției diferitelor afecțiuni, cum ar fi boli cardiovasculare, probleme de fertilitate, diferite tipuri de cancer, un sistem endocrin și imunitar perturbat și tulburări de memorie. „Iar acest lucru este înfricoșător”, adaugă Bethanie Carney Almroth, ecotoxicologă la Universitatea din Göteborg în Suedia. 

Cu toate acestea, autoritățile la nivel global încă nu dau semne evidente de îngrijorare. Deocamdată legislația se orientează mai mult spre reducerea plasticul folosit la nivel industrial. De asemenea, începând cu 2021, Uniunea Europeană a interzis anumite produse de plastic de unică folosință, care constituiau 70% din totalul deșeurilor din oceanele lumii. 

Și Republica Moldova a încercat să facă un pas pentru a reduce plasticul de unică folosință. De aceea, din 1 ianuarie 2021, prin legea cu privire la comerțul interior, în Republica Moldova este interzisă comercializarea și utilizarea pungilor din plastic, inclusiv a celor subțiri. Conform legii, sunt permise doar pungile biodegradabile. Însă, după trei ani de la promulgarea acestei legi, pe rafturile magazinelor și în piețe mai găsim foarte multe pungi de plastic, de unică folosință, care nu pot fi reciclate.

Cum evităm microplasticul?

Este dificil să eviți ceea ce s-a transformat în particule de praf care poluează aerul, apa și solul. Însă, o soluție de a reduce măcar puțin microparticulele de plastic care ar putea să nimerească în organismul nostru este să evităm alimentele și băuturile ambalate în plastic de unică folosință sau reîncălzite în recipiente de plastic. 

De asemenea, putem minimiza expunerea la fibrele sintetice în casa și îmbrăcămintea noastră. Este recomandat și să ne curățăm cât mai des casa de praf, pentru a reduce contaminarea spațiului în care petrecem mult timp cu particulele de plastic. Dar lucrul cel mai important este să încercăm să reducem cantitatea obiectelor de plastic din jurul nostru, pentru a avea grijă de mediu și de sănătatea noastră. 

Sunt jurnalistă din 2015. Dacă la început m-am delectat cu presa tipărită, din 2018 am pășit în lumea presei online. În toată această perioadă am descoperit oameni, locuri și istorii. Toate acestea mi-au arătat că viața e o paletă de culori pe care-mi place să o descriu prin cuvinte și condimentez cu fotografii.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.