Moldova: politica de „cazinou”

Moldova.ORG — Nu există nicio contradicţie între calitatea de membru CSI şi aspiraţiile de integrare europeană, consideră participanţii la masa rotundă cu genericul „Politica externă a Republicii Moldova: vectorul estic”, organizată de Asociaţia Obştească „Institutul Social Democrat”. Moldova nu foloseşte nici jumătate din privilegiile economice şi politice pe care le oferă calitatea sa de membru CSI sau GUAM. Drept consecinţă, R.Moldova ratează oportunităţile de participare la diferite proiecte economice, energetice sau de tranzit, susţin experţii care au participat la dezbateri. În context, au fost exprimate unele opinii separate, conform cărora, într-un viitor apropiat, Moldova ar putea suporta pierderi serioase, ca efect al reducerii volumului de tranzit al gazelor naturale, a reorientării hidrocentralei de la Kuciurgan spre Ucraina şi a construcţiei de către Ucraina a unor magistrale care ocolesc R.Moldova.

Potrivit analistului economic, Veaceslav Ioniţă, capitalul care vine în R.Moldova este unul "de cazinou", pentru că există cadrul instituţional care favorizează acest lucru. Deşi Moldova este, de jure, membru CSI, de facto, nu se întreprinde nimic pentru a beneficia de privilegiile şi oportunităţile care le oferă această organizaţie. Veaceslav Ioniţă este de părere că, chiar dacă Moldova nu ar fi avut un "război al vinurilor" cu Rusia, oricum ar fi pierdut piaţa rusească a vinului. Şi asta din lipsă de strategie economică, lipsa proiectelor şi programelor concrete elaborate în acest sens.

În altă ordine de idei, directorul Institutului european de studii politice, Viorel Cibotaru a menţionat că integrarea Ucrainei în NATO este inevitabilă. În opinia analistului politic, acest lucru ar soluţiona, în mod automat, problema statutului juridic al R.Moldova şi ar determina orientarea politicii externe. La lipsa unei concepţii şi orientări clare în politica externă a R.Moldova s-a referit şi ex-Ambasadorul Moldovei în Turcia, Fiodor Angheli. „Nici chiar Planul Kozak nu a fost elaborat la Chişinău, atunci când s-ar fi putut invita experţi, s-ar fi putut apela la societatea civilă şi abia după aceea să se înţeleagă cu Moscova, Bruxelless-ul sau Washington-ul”, a opinat Fiodor Angheli.

Una din cauzele lipsei de pragmatism în politica externă a R.Moldova ar fi, în opinia directorului Institului European, ex-consilier al Preşedintelui R.Moldova, Victor Doraş, faptul că atunci când partidele politice vin la putere, ele îşi încep activitatea, inclusiv în politica externă, de la zero. Mai mult, R.Moldova solicită în permanenţă de la Rusia gaze naturale ieftine şi alte privilegii în schimbul prieteniei sale.

Ex-preşedintele R.Moldova, Petru Lucinschi consideră că Moldova este obligată să prietenească cu Rusia, acesta fiind un lucru obiectiv. Lucinschi a menţionat în cadrul mesei rotunde organizate de Asociaţia Obştească „Institutul Social Democrat”, că Moldova are foarte multe legături şi afinităţi culturale, economice şi istorice cu Rusia. Ex-Ambasadorul R.Moldova în Federaţia Rusă, Anatol Ţăranu a plasat accentele. El a spus că trebuie să hotărâm, care este identitatea noastră naţională şi spre care civilizaţie aspirăm: spre cea europeană ori spre cea eurasiatică. Mai trebuie, în opinia lui Anatol Ţăranu, să ştim ce stat edificăm – al doilea românesc sau al doilea stat rusesc. – Moldova.ORG

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.