Mariana Nicolaev/ Chișinău / Moldova.ORG / — Creşterea economică,a devenit o preocupare atunci când economia naţională – ca rezultat al interdependenţelor dintre unităţile economice – a ajuns la un anumit grad de complexitate, confruntându-se cu probleme specifice de ansamblu care afectează semnificativ, direct sau indirect, pe toţi participanţii la aceasta.
Pomenesc depre creştere economică, chiar dacă e vorba de o comparaţie dintre Republica Moldova şi Albania, ţări care niciodată nu s-au bucurat de mare fast în ceea ce priveşte sectorul economic, mai ales că Moldova se află pe locul 44 din 44 de ţări ale Europei după indicele economic.
Dictatura sovietică a fost cea care şi-a lăsat amprenta în devoltarea ambelor ţări, poate aceasta este şi explicaţia că ambele state au localizări geografice diferite, dar au fost aproape întotdeauna vecine în topul economiilor statelor, găsindu-se cu părere de rău pe ultimile rânduri ale acestuia. Dacă e să concretizez, atunci Republica Moldova, în anul 2010, s-a plasat pe locul 131 în topul mondial, după PIB-ul pe cap de locuitori, ceea ce în dolari s-ar estima la 2937 pentru o persoană.Pe când saltul economic pe care Albania a reuşit să-l facă, a clasat-o pe poziţia 95 a aceluiaşi clasament, depăşind de aproximativ trei ori PIB-ul pe cap de locuitor al ţării noastre, ceea ce ar însemna că a avut o valoare de 7342 de dolari SUA.
PIB-ul pe cap de locuitor (în dolari) reprezentat în graficul de mai jos, reprezintă situaţia în ultimii trei ani dintre aceste două puteri.
2010 2009 2008
Albania 7342 7164 6921
Moldova 2937 2843 3000
Un factor foarte important care ajută la determinarea economiei unui stat este şi funcţionalitatea politicii fiscale din acesta. Dacă e să comparăm situaţia Republicii Moldova şi a Albaniei, atunci cea mai pronunţată diferenţă este determinată de impozitele care influenţează direct populaţia, sunt taxele reţinute din venit, impozote ce la noi în ţară au o cotaţie de 7% pentru salariile anuale ce nu depăşesc valoarea de 25200 şi 18 la sută, în cazul depăşirii acesteia, impozitul pentru afaceri este de 0%, dar în urma reglementării politicii fiscale, va constitui 12 la sută, pe când în Albania, există un impozit unic de 10% atribuit salariaţilor pentru venit, aceiaşi valoare având-o şi cotaţia pentru veniturile obţinute din afaceri. Taxa pe valoare adăugată (TVA), în Albania, deasemenea constituie 10 puncte procentuale. În Moldova, în afară de produsele de panificaţie, lactate, zahăr, energie electrică şi gaze naturale, TVA-ul este egal cu valoarea de 20%. Deci, şi la acest capitol Albania are de câştigat, deoarece o dată mărită baza de impozitare, are loc colectarea a mai puţini bani,dar de la mai multe persoane, în aşa mod, banii colectaţi în bugetul statului este mai mare.
Însă una dintre cele mai mari diferenţe dintre aceste state ar fi că, Albania nu a recurs niciodată la ajutorul Fondului Monetar Internaţional, dat fiin faptul că este o ţară musulmană, statul beneficiază de suport financiar din partea statelor de aceiaş confesiune religioasă din alte state, pe când în Republica Moldova, au curs şi vor continua să mai curgă încă multe milioane din partea FMI-ului, în rezultatul cărora trebuie să ne conformăm ideilor înaintate de aceştia.
