Estonia e interesată să ajute Republica Moldova să se apropie de Uniunea Europeană. Referendumul de duminică însă va arăta dacă moldovenii doresc în primul rând această aderare.
Recent, am luat un taxi în Chișinău, capitala Moldovei. Șoferul era politicos și vorbea o română frumoasă (ceea ce sugera că era un localnic moldovean). „Mergi la referendum duminică?”, l-am întrebat pe Sergiu, plin de speranță. Nu era sigur, nu știa.
Marian Männi, Moldova, pentru ESTDEV
Duminică, Moldova va organiza un referendum. Locuitorii acestei țări candidate la Uniunea Europeană vor decide ce direcție va urma țara. Rezultatul va fi integrat în constituție și va fi greu de schimbat ulterior. Președinta pro-europeană Maia Sandu a avertizat că nu va mai exista un alt referendum pe această temă, făcând acest vot unul dintre cele mai importante de la declararea independenței Republicii Moldova în 1991. Tot duminică, moldovenii își vor alege și președintele.
M-am mutat în Moldova acum șapte ani. Conversațiile cu moldovenii aduceau adesea în discuție problema identității. Unii declarau cu fervoare că moldovenii sunt români și ar trebui să se alăture patriei-mamă. Încă mai există cei care trăiesc în spațiul cultural rus și cei care visează la o Moldovă „occidentală”. Și mai sunt și cei, precum Sergiu, șoferul meu de taxi în acea seară răcoroasă de toamnă, care își doresc ca Moldova să fie pur și simplu liberă, să nu aparțină de nimeni. „Te rog, mergi la referendum. Viitorul Moldovei este în joc!”, l-am îndemnat eu.
Încotro va merge Moldova?
Aerul din Chișinău este atât de încărcat de tensiune încât l-ai putea tăia cu un cuțit de unt. Propaganda rusă avertizează de luni de zile că alegerea drumului spre UE înseamnă alegerea războiului. Logica din spatele acestei idei e greu de explicat, dar a prins. Cum ar putea începe un război în Europa este imposibil de prezis, dar avertismentele au atras atenția.
Politicienii și voluntarii din ambele tabere merg din ușă în ușă, împărțind promisiuni pe afișe și lipindu-le pe pereți. Președinta Sandu promite pace, libertate și democrație. Principalul ei rival, candidatul socialist pro-rus Alexandr Stoianoglo, promite dreptate. Principala sa preocupare este emigrarea în masă. Stoianoglo se teme că aderarea la Uniunea Europeană va duce la un val masiv de oameni care vor părăsi Moldova; deja aproximativ un milion au plecat.
Deoarece partea estică a Moldovei istorice a fost parte a România înainte de ocupația sovietică, moldovenii pot aplica pentru un pașaport românesc. Peste o treime din populație a făcut deja acest lucru, ceea ce înseamnă că Moldova este singura țară candidată la UE unde mulți cetățeni au deja pașapoarte europene. Așa cum a raportat presa locală săptămâna trecută, chiar și pro-rusul Stoianoglo are un pașaport UE.
Referendumul va decide cel puțin un lucru, o dată pentru totdeauna—dacă Moldova va alege să se îndrepte spre Vest sau nu. Acest lucru este semnificativ pentru Moldova, care este zguduită de valuri de crize: corupție, oligarhi dictatoriali, cea mai mare fraudă bancară a secolului, spălare de bani, războaie, propagandă rusă și cel mai ridicat nivel de inflație din Europa.
Moldovenii au fost atât de încercați în ultimul deceniu încât mă întreb adesea cum rezistă. Iarna trecută, am mers în sate să culeg sfaturi de supraviețuire de la bătrâni. Mi-au servit clătite delicioase și mi-au arătat pivnițe pline cu borcane de gem și legume murate. Creșterea găinilor este comună. Doar zahărul și sarea se cumpără de la magazinul din sat. Dacă lemnele de foc lipsesc, se folosesc cărămizi făcute din bălegar de vacă și paie (moldovenii le numesc „tizic”) pentru a încălzi casa.
Războiul a deschis ușa spre UE în mod neașteptat
Chiar dacă există confuzie printre cetățeni, guvernul moldovean s-a îndreptat constant spre UE în ultimii trei ani. S-a întâmplat aproape din întâmplare. La doar câteva luni după ce Rusia a început războiul la scară largă în Ucraina, Uniunea Europeană a deschis ușa Moldovei, făcând-o stat candidat. Negocierile au început la sfârșitul anului trecut și totul s-a mișcat foarte repede. Turcia, prin comparație, este stat candidat la UE de aproape 25 de ani și încă așteaptă.
„Moldova a profitat bine de oportunitatea oferită de Ucraina”, a spus Klen Jäärats, director executiv al Centrului Estonian pentru Dezvoltare Internațională (ESTDEV). Însă oficialii Kremlinului nu stau cu mâinile în sân.
Referendumul va fi anulat dacă o treime din cetățenii eligibili nu votează. Pe asta mizează Kremlinul. Potrivit poliției moldovenești, Rusia a injectat peste 150 de milioane de euro în Moldova, sperând ca referendumul să fie anulat sau ca alegătorii să ia o decizie mai favorabilă Rusiei. O rețea puternică pro-rusă, anti-UE, a fost creată și, conform poliției, include aproximativ 130.000 de oameni. Acești „activiști” primesc un salariu lunar, începând de la 50 de euro pe lună, pentru a protesta și a vota „corect.” Ei organizează chiar și apeluri telefonice pentru a convinge alți moldoveni să li se alăture.
Partenerii occidentali sprijină Moldova
În timp ce Moldova este înconjurată de o rețea de dezinformare, mulți susținători occidentali, inclusiv Estonia, sunt dispuși să intervină și să sprijine guvernul moldovean.
ESTDEV pregătește funcționari moldoveni pentru negocierile de aderare, printre multe alte proiecte. Școala Estoniană de Diplomație și Universitatea din Tartu sunt implicate, la fel ca diplomații și experții estonieni care au participat odată la negocierile UE în numele Estoniei.
„Pregătim o sută de funcționari moldoveni din diverse ministere pentru a contribui la negocierile de aderare la Uniunea Europeană”, a declarat Ekke Nõmm, directorul Școlii Estoniene de Diplomație. „Este un proces complex, pe termen lung, de natură tehnică.” Potrivit lui Nõmm, voința există, dar administrația moldovenească este încă „slabă, fragilă și are probleme cu limba engleză.”
Nõmm este optimist, însă, deoarece și Estonia avea o administrație „slabă” înainte de a adera la UE. Finlandezii și suedezii au ajutat Estonia; acum este rândul Estoniei să ajute Moldova. „Îi sfătuim pe moldoveni să nu se teamă să ceară ajutor”, a spus Nõmm. „Există o dorință politică clară. Acum, resursele trebuie direcționate către creșterea salariilor și formarea funcționarilor.”
Un înalt oficial al Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) mi-a spus odată că „iubește” să lucreze cu estonienii aici, în Moldova. A spus că Estonia este un exemplu de ceea ce poate realiza o țară după ocupație. Estonienii sunt ascultați și de încredere.
Jäärats, șeful centrului estonian de dezvoltare internațională, s-a întâlnit cu oficiali de rang înalt din Moldova și a ajuns la concluzia că guvernul moldovean se află într-o „situație similară cu cea pe care o aveam noi în Estonia înainte de aderare.” Deoarece Moldova are un context istoric comparabil cu cel al Estoniei, este mai ușor pentru estonieni să înțeleagă moldovenii decât pentru cetățenii din țările occidentale. Jäärats consideră că Moldova se îndreaptă în direcția corectă.
Estonia sprijină, de asemenea, eforturile Moldovei de a digitaliza sistemul educațional și serviciile guvernamentale. Potrivit lui Jäärats, moldovenii sunt abia la început în multe domenii, ceea ce le permite să facă lucrurile bine de la început.
Jäärats crede că integrarea în UE ar ajuta Moldova. În cazul unui vot favorabil, Uniunea Europeană a promis că Bruxelles va trimite un miliard de euro Moldovei. Acest lucru ar atrage investiții, care ar duce la securitate economică. Totuși, dorința de a adera trebuie să vină, în cele din urmă, de la moldoveni înșiși. În ciuda experienței directe a Estoniei, Jäärats a clarificat că „[Estonia] nu vă va spune cum să trăiți, să fiți și să acționați.” Dar avertizează că „fereastra istorică care s-a deschis se poate închide la fel de repede.”
Dorința adevărată a poporului moldovean va fi aflată duminică. Sper că Moldova va deveni o poveste de succes europeană, asemenea Estoniei. Dacă direcția Moldovei va fi clarificată, la fel va fi și dilema identității. Aceasta este exact ceea ce Moldova are nevoie acum – să înțeleagă cine este și încotro se îndreaptă.
Marian Männi, Moldova, pentru ESTDEV
