O agenție de marketing din Rusia desfășoară un sondaj online orientat spre piața Republicii Moldova în care pune șase întrebări cu referire la așa-zisa „operațiune specială” a Rusiei în Ucraina.
Întitulat „Sondaj Moldova despre Ucraina 2”, chestionarul invită respondenții să spună:
- dacă urmăresc desfășurarea „operațiunii militare” în Ucraina (opțiuni de răspuns: da, mai degrabă da, mai degrabă nu, nu și nu știu/nu răspund),
- cum apreciază rolul Rusiei în conflictul de pe teritoriul Ucrainei (opțiuni de răspuns: de eliberare, pacificator, agresor, nu știu/nu răspund),
- cine cred ei că este vinovat de existența conflictului existent (opțiuni de răspuns: Rusia, Ucraina, Occidentul, toți, nu știu/nu răspund),
- cu ce trebuie să se încheie acest conflict (opțiuni de răspuns multiple: alăturarea Ucrainei la Rusia, Republicile Populare Donțek și Lugansk trebuie să fie independente, schimbarea conducerii Ucrainei pe una loială Rusiei, părțile beligerante trebuie să revină la poziția de până la conflict, înfrângerea Federației Ruse și demisia lui Putin)
- dacă cred că e posibil ca trupele ruse să înainteze pe teritoriile altor state care au făcut parte din URSS (opțiuni de răspuns: da, mai degrabă da, mai degrabă nu, nu și nu știu/nu răspund),
- dacă se simt sau nu în siguranță (opțiuni de răspuns: mai degrabă mă simt în siguranță, mai degrabă nu mă simt în siguranță, nu știu/nu răspund),
- Sexul respondentei/ului.
Sondajul desfășurat de Rus-opros, agenția de marketing rusă, are loc pe două platforme sociale interzise pe teritoriul Federației Ruse – Instagram și Facebook. Sondajul este realizat de pe o pagină de Facebook care, la lansarea pe 24 noiembrie 2021, se numea „Русопрос”, la 8 noiembrie 2021 – „Russyrvey”. Astăzi, aceasta este întitulată „Survey R1”.
Merită menționat că pagina de Facebook a agenției are zero urmăritori și zero postări. Informații despre activitatea agenției de marketing, la fel, lipsesc cu desăvârșire. Singurul indiciu despre cine ar fi organizatorul sondajului există datorită regulamentului platformei Meta, care indică denumirile precedente ale paginii, precum și postările sponsorizate în prezent.
Rus-opros și-a început activitatea în 2011 cu sediul la Moscova. Conform descrierii de pe site-ul companiei, aceasta este specializată în cercetarea pieții și a realizat peste 400 de studii pentru clienți din Rusia și alte state. Aceștia ar fi din domeniile comerț cu amănuntul, IT, dezvoltare, producție, finanțe, farmaceutic și HoReCa.
La solicitarea Moldova.org, reprezentantul agenției Rus-opros a spus că nu este împuternicit să ne răspundă la întrebări și ne-a îndemnat să le trimitem pe emailul companiei. Vom actualiza articolul când sau dacă vor primi răspunsurile de care avem nevoie.
Ce spun sociologii
Potrivit sociologilor cu care am discutat, Patricia Vieru și Vasile Cantarji, acest sondaj are mai multe carențe din punct de vedere sociologic.
1.
Sondajele online, cel puțin cele realizate și/sau distribuite în Republica Moldova, nu pot fi considerate sondaje științifice, din varii motive.
„În primul rând, un sondaj presupune un eșantion, care să fie reprezentativ pentru populație, lucru imposibil de realizat atunci când colectăm date online. Nu toți locuitorii Republicii Moldova (grupul țintă al acestui pseudo-sondaj presupun, pentru că nu e indicat nicăieri) au acces la internet, iar din cei care au acces, doar o parte vor accesa acest site/ pagină web. Respectiv, cei care vor răspunde la pseudo-întrebările acestea nicidecum nu reprezintă toți locuitorii Republicii Moldova, multe categorii de persoane (vârstnici, vorbitori de română, persoane care au alte interese online, decât politice etc.) nu au cum să răspundă la acest sondaj”, explică sociologa Patricia Vieru.
2.
Datele socio-demografice colectate în acest chestionar se rezumă doar la „sexul respondentului”.
„În sociologie avem nevoie să colectăm mai multe date socio-demografice (vârstă, ocupație, mediu de trai, venit etc.) pentru a verifica dacă caracteristicile bazinului nostru de respondenți corespunde cu structurile populației pe care țintim să o studiem”, argumentează Patricia Vieru.
3.
Sondajul conține aspecte greșite.
„Sondajul este unul relativ simplist, superficial. Sunt unele aspecte greșite, ceea ce semnifică faptul că nu este realizat de profesionist în domeniu. Formulările însă sunt corecte, nemanipulatorii, ceea ce poate însemna 1) interesul este de a afla real opinia și 2) cel mai probabil chestionarul a fost formulat de un jurnalist. Variantele de răspuns la întrebarea cu referire la încheierea războiului sunt formulate incorect din punct de vedere metodologic, întrucât unele din ele se suprapun, altele se exclud una pe alta. Variantele trebuie divizate și prezentate drept scenarii separate, care nu se intersectează”, opinează sociologul Vasile Cantarji.
4.
Nu există informații despre autorii sondajului.
„Încă un aspect important, după mine, se referă la faptul că astfel de sondaje sunt distribuite pe anumite pagini dubioase, fără istoric, iar rezultatele acestui exercițiu manipulatoriu nu pot fi validate, întrucât nu există opțiuni de a identifica cine (ca grupuri de populație) a răspuns la acest sondaj”, explică sociologa Patricia Vieru.
