Loialitatea guvernanţilor în raport cu responsabilii de existenţa în economie a unor restanţe salariale a făcut ca neplăţile la acest capitol să se majoreze în primul semestru al anului curent cu 16,9 mln. lei, până la nivelul de 112,9 mln. lei.
Guvernanţii recunosc că în economia naţională există restanţe salariale de sute de milioane de lei, dar refuză să-şi asume responsabilitatea pentru această realitate, pe motiv că neplăţile pentru munca prestată sunt în sfera nebugetară, dar nu şi în instituţiile finanţate din banii publici, „unde datoriile au fost lichidate încă în 2002". Această delimitare tranşantă între „bugetari” şi „nebugetari” readuce pe tapet tratamentul discriminatoriu practicat de guvernarea comunistă faţă de cetăţeni şi faţă de agenţii economici. Mulţumirea de sine a guvernanţilor este enervantă şi pentru conducătorii unităţilor economice private, care acuză incoerenţă în stabilirea cadrului legal de activitate economică şi tratament discriminatoriu din partea statului.
În acest context, mai mulţi observatori se arată convinşi că Ministerul Economiei şi Comerţului (MEC) dă publicităţii doar datele generale cu privire la restanţele salariale în economie, fără să precizeze numele agenţilor economici, care nu achită plata muncii, pentru că majoritatea lor sunt cu capital total sau parţial de stat.
Anume întreprinderilor de stat li se „iartă” indisciplina fiscală, datoriile la plata muncii şi managementul defectuos. Potrivit unor informaţii mai vechi, anul trecut 770 de întreprinderi aveau datorii la plata muncii, inclusiv 42 de agenţi economici aveau restanţe de peste 500 mii de lei, iar nouă unităţi – mai mult de un milion de lei.
Încălcarea termenelor de plată a salariilor din vina persoanelor cu funcţii de răspundere constituie o încălcare gravă a legislaţiei şi, în conformitate cu Codul cu privire la contravenţiile administrative, se pedepseşte cu o amendă între trei mii şi patru mii de lei, dar guvernul nu a informat dacă s-au aplicat până acum amenzi la acest capitol.
Chiar nici conducătorii întreprinderilor de stat cu restanţe salariale de milioane de lei nu sunt traşi la răspundere, în schimb li se acordă prioritar facilităţi şi amnistii fiscale. Acest lucru s-ar explica prin promovarea intereselor de grup.
Amintim că, la începutul anului 2003, Departamentul statistică a fost obligat de guvern să modifice metodologia de elaborare a raportului statistic lunar despre restanţele salariale. După modificarea metodologiei, datele statistice arătau (pe hârtie) că suma restanţelor salariale s-a redus de la 360 mln. (la situaţia de la 1 ianuarie 2003) până la 171,2 mln. de lei (la situaţia de la 1 februarie 2003), dar, de fapt, angajaţii din economie nu au ridicat aceşti bani. Cele 189 de mln. de lei, diferenţa de calcul, se mai află suspendate „în aer”.
Pe lângă acest fapt, primul ministru Vasile Tarlev a interzis la începutul anului 2005, în cadrul unei şedinţe de guvern, Departamentului de statistică să dea publicităţii informaţiile lunare despre restanţele salariale şi evoluţia acestui indicator.
Incredibil, dar adevărat este că interdicţia premierului Vasile Tarlev de a face publice datele lunare despre restanţele salariale încă funcţionează!
Chipurile, pentru a nu genera noi restanţe salariale, la sfârşitul lunii noiembrie 2005 guvernul a interzis conducătorilor de întreprinderi cu datorii salariale să majoreze plata muncii până la achitarea totală a restanţelor. Tot atunci, directorilor de întreprinderi cu restanţe salariale li s-a retras dreptul de a beneficia de majorări salariale concomitent cu alte unităţi din economia reală, dacă aceste restanţe s-au acumulat în timpul mandatului de director. În realitate, restanţele la plata muncii continuă să se acumuleze, iar acest fenomen este amoral, prejudiciază imaginea ţării şi influenţează negativ dezvoltarea economiei.
Mai mulţi reprezentanţi ai sindicatelor sunt de părerea că acţiunile guvernului pentru lichidarea restanţelor salariale nu sunt eficiente pentru că acestea sunt aplicate selectiv şi incoerent. Deşi guvernul a anunţat de multe ori că va lichida restanţele la plata muncii, restanţele continuă să se acumuleze, pentru că, pe de o parte, multe întreprinderi se confruntă cu mari probleme financiare, iar, pe de altă parte, statul nu sancţionează conducătorii de întreprinderi care admit ilegalităţi la plata muncii. // Timpul
