De Luminiţa Gusina
În cadrul şedinţei de ieri, la Strasbourg, Parlamentul European a luat două hotărâri ce ţin de guvernarea economică şi strategia UE 2020. Deputaţii europeni au propus reformarea guvernanţei economice şi introducerea unor obiective definite în strategia UE 2020.
Noul mod de guvernanţă economică va fi dirijat de Comisia Europeană şi se va baza pe o abordare de gen „sancţiuni şi recompense”, prin încurajare economică sau sancţionarea Statelor Membre rebele. Pentru formarea unei guvernanţe economice întărite, e necesară consolidarea legitimităţii democratice a guvernanţei europene, prin participarea adecvată a Parlamentului European şi a Parlamentelor Naţionale.
Reforma guvernanţei economice prevede o coordonare ce se bazează pe metoda comunitară şi nu pe colaborarea interguvernamentară. Deasemenea, a fost propusă înfiinţarea unui Fond Monetar European. „Zona Euro are nevoie de o guvernanţă economică mai îndrăzneaţă, iar un pilon monetar va eşua în lipsa unui pilon social şi economic”, se indică în rezoluţia guvernanţei economice.
În cadrul procesului de coordonare economică, un rol primordial îi revine coordonării bugetare. E necesar un nivel mai înalt de compativitate şi suplimentare a bugetelor naţionale ale statelor membre şi a bugetului UE. „Statele membre ar trebui să îşi considere politicile economice nu numai ca o problemă de interes naţional, ci şi ca o problemă de interes comun” este menţionat în rezoluţie.
În privinţa Strategiei UE 2020, deputaţii dezapreciază statele membre pentru lipsa de aspiraţie şi cere programe amănunţite vis-a-vis de aplicarea iniţiativelor.
În Strategia UE, deputaţii solicită introducerea unui obiectiv general de 3% din PIB, atribuit cercetării şi creşterii, obiective obligatorii emisiilor de gaze cu efect de seră şi scăderea sărăciei în UE cu 50%. În educaţie, deputaţii solicită ca procentul de urmare a învăţământului secundar să fie de 100%, iar rata părăsirii şcolare să se reducă cu 10%.
Parlamentul regretă că în proiectul de buget 2011, nu se atribuie fonduri îndeajuns, pentru programele emblematice din spaţiul Strategiei Europene 2020. „O implicare sporită a Băncii Europene de Investigaţii (BEI) şi o utilizare mai extinsă a parteneriatelor de tip public – privat (PPP) pot construi o abordare eficace, fără însă să reprezinte o soluţie universală”, se accentuiază în legea PE, cu privire la guvernanţa economică.
Legea privind guvernanţa economică a fost adoptată cu 507 voturi pro, 91 împotrivă şi 29 de abţineri, iar cea cu privire la strategia UE 2020 cu 562 voturi pentru, 57 contra şi 24 de abţineri.
