„Să nu piardă conexiunea cu semenii”
Povestea Sofiei, fetița cu tulburare de spectru autist
Sofia se trezește mai greu dimineața. Nu prea-i vine să lase patul cald, se scoală încetișor și merge la baie să spele somnul de pe obraji. Ajutată de mama ei, îmbracă fustița în carouri și bluza albă, completate de agrafa cu fundiță neagră.

Bunelul o duce în fiecare dimineață cu mașina la școală. Sofia e înscrisă la Unitatea de Educație Incluzivă (UEI) din orașul Ialoveni. Are tulburare de spectru autist (TSA) și, la 10 ani, nevoie permanentă de prezența unui adult. Bunica e asistentă personală și o însoțește la școală. Ca bunica să aibă un răgaz, cu Sofia vine uneori mama ei, Irina Timoșenco.

Unitatea de Educație Incluzivă din cadrul Liceului Teoretic „Petre Ștefănucă” din Ialoveni este un serviciu unic în Republica Moldova, care asigură accesul la educație pentru copiii cu dizabilități severe și necesități complexe.
Trezirea prin cântec
„Sus, sus, sus,
Jos, jos, jos,
Sus și jos, sus și jos,
Jos, jos, jos!”

Cântecelul de bună dimineață marchează fiecare început de zi pentru cei 25 de copii de la centru. Fiecare în cerculețul lui, ajutați de un specialist, de asistentul personal (de regulă, un părinte) sau de sine stătător, copiii flutură din mânuțe în sus și-n jos, se întorc la stânga și la dreapta și fredonează piesa veselă care răsună în boxe.


După o gustare rapidă, la centru încep activitățile setate după nevoile fiecărui copil: munca cu logopedul, psihologul, kinetoterapia, instruirea din partea cadrului didactic de sprijin, lucrul individual și în grup. Însă copiii nu rămân izolați în instituție. Fiecare este înmatriculat în liceu în clasa corespunzătoare vârstei sale. Conform capacității și potențialului pe care le au, unii dintre ei merg la lecțiile obișnuite împreună cu elevii școlii.

Negocieri cu părinții
Sofia merge anul acesta în clasa a 4-a. Se duce zilnic la prima lecție alături de cadrul didactic de sprijin. Marina Costandoi o însoțește pe fetiță la ore și muncește în unitatea de incluziune de la fondare. „În asistența mea am cinci copii. Cu toți ne ducem la lecție, ca ei să nu piardă conexiunea cu semenii lor”, explică specialista.
Integrarea copiilor în procesul educațional din liceu nu merge fără obstacole. Unul dintre acestea au fost părinții celorlalți copii, spune Irina Timoșenco, mama Sofiei. Ea povestește că la început părinții nu erau de acord ca în clasa lor să fie copii cu necesități speciale. Argumentul părinților ar fi că un copil cu dizabilitate ar solicita prea mult timp și profesorul n-ar mai avea când să se ocupe de ceilalți. „Dar directoarea liceului a spus că acesta e profilul instituției noastre. Și dacă nu vor să își dea copiii într-o asemenea clasă, pot merge la o altă școală.”
Pacea Sofiei
Din copăcelul de hârtie lipit pe tablă, ghidată de învățătoare, Sofia ia literă cu literă ca să scrie cuvântul „PACE”. Colegii de clasă o privesc cu atenție și rostesc cuvinte de încurajare până fetița își termină exercițiul. La vârsta ei știe să citească, construiește cuvinte simple și face legătura dintre cuvinte și semnificația lor.

Un progres cu care se mândrește Marina Costandoi este faptul că Sofia a învățat să citească.„Am început să lucrăm cu litera inițială a cuvântului, să-i dezvoltăm auzul fonematic ca să perceapă cu ce literă începe. Se descurcă și cu cifrele, face corelația cifră - cantitate. Cu ghidare și ajutor, și adunarea o face binișor.”
Mama Sofiei confirmă că fiica ei a făcut un progres considerabil. „Când am venit [în clasa întâi], în genere nu interacționa cu copiii. Acum ea interacționează mai bine”, povestește femeia.
Irina nu-și imaginează cum ar fi fost dezvoltarea Sofiei fără centru. „Dacă n-ar fi fost unitatea, nu știu ce aș fi făcut... La școala obișnuită nu poți s-o dai, iar acasă să ții copilul...”, spune ea cu un oftat. La unitate, în schimb, părinții sunt ghidați cum să lucreze cu copiii acasă și pe ce să pună accent.
În prezent în Republica Moldova nu există o statistică clară referitoare la numărul copiilor cu autism. Conform datelor oficiale, în țară avem peste 1000 de copii cu tulburare de spectru autist. La nivel mondial, unul din 100 de copii are autism, conform Organizației Mondiale a Sănătății.
„Societatea e mai pregătită”
Și profesorii din liceu învață pas cu pas cum să lucreze cu ei. Învățătoarea Sofiei, Ruslana Chihai, spune că e necesar ca profesorii să fie deschiși să integreze acești copii în procesul de învățare alături de semenii lor. În promoția de elevi de dinaintea Sofiei, elevă i-a fost o fetiță cu sindrom Down, astăzi în clasa a 8-a, și ea beneficiară a unității de incluziune.
Sofia și Ruslana Chihai în clasă
Inițial era mult de muncă, recunoaște învățătoarea: fiecare copil are nevoie de un plan individual și un curriculum actualizat. Cu timpul însă, profesorii au învățat cum să lucreze și comunice eficient cu toți copiii. Elevii le-au urmat exemplul.

„Dacă elevii erau la început mai rezervați, astăzi ei sunt mult mai pregătiți și îi primesc cu simpatie pe colegii de la unitatea de incluziune. Întotdeauna se oferă, îi ajută să urce, să coboare scările [...] Dacă în generațiile de dinainte mai arătau cu degetul, își mai permiteau remarci, astăzi așa ceva nu se întâmplă. Chiar și societatea e mai pregătită”, e concluzia Ruslanei Chihai.
Centru unic în Moldova
Coordonatoarea unității de incluziune, Silvia Rudoi, povestește că elevii din liceu vin să facă voluntariat la centru și să-și ajute colegii de aici. Ba chiar au un fel de concurență, glumește ea. Copiii fac împreună tablouri din pietricele, obiecte din hârtie colorată, lumânări din ceară. Unii elevi vin cu instrumente muzicale și cântă împreună. Coordonatoarea planifică curând și un atelier de ceramică. „E o modalitate de conexiune”, e convinsă ea.
Silvia Rudoi, coordonatoarea unității de incluziune
Rudoi coordonează centrul de la fondare. „Am început cu 13 copii. Astăzi avem un număr aproape dublu. Avem copii în scaun cu rotile, copiii cu hipoacuzie, cu tulburare de spectru autist. Foarte mulți dintre ei sunt non-verbali când vin la noi”, explică ea.

Capacitatea centrului este, însă, la limită. Deocamdată, acest model de incluziune nu a fost replicat în Moldova, iar părinți doritori să-și înscrie aici copilul cu dizabilitate severă sunt foarte mulți. „Și părinții sunt vulnerabili [...] Avem o familie care s-a mutat din Nisporeni în Ialoveni anume din acest motiv”, povestește Rudoi. „S-au bucurat atât de mult că au putut să-și înmatriculeze copilul la școală și să fie beneficiari ai unității!”
Pregătiri pentru o viață independentă
Munca asiduă depusă de specialiștii de la unitatea de incluziune, deopotrivă cu cea a profesorilor și părinților, are un scop bine definit: să dezvolte multilateral copiii, ca aceștia să se poată integra în societate când vor fi adulți. Recent au făcut o vizită la Parlament, iar uneori merg în grup la poștă, la magazin, la bancă sau la farmacie.

„Dezvoltăm și partea de autodeservire, de pregătire către viață independentă. Ieșirile noastre în comunitate sunt și pentru a deprinde comunitatea să-i cunoască”, spune Silvia Rudoi.
La anul Sofia va trece într-o altă etapă educațională. Va avea un alt diriginte, iar curricula va fi mai diversă. „În planul educațional individualizat introducem tranziția copilului din clasa a 4-a în clasa a 5-a. Sunt pregătiți și viitorii diriginți, cunosc copiii, și optăm pentru anumite discipline care să-l favorizeze pe copil”, descrie procesul Marina Costandoi, cadrul didactic de sprijin.

Irina Timoșenco speră că Sofia va reuși să fie încadrată în câmpul muncii în viitorul îndepărtat. Atuul ei e faptul că îndeplinește ușor instrucțiuni. „Dacă îi dau sarcina, ea o face până la urmă și e împăcată. Poate pe viitor vom merge pe ideea asta cu instrucțiunile”, spune femeia. „Poate alegem un domeniu simplu, chiar și în alimentația publică. Sau poate spre tehnologie, că ei îi place să lucreze la tabletă, cu telefonul.”
  • Acest articol este parte a campaniei naționale de schimbare a atitudinii societății vizavi de copiii cu dizabilități și cerințe educaționale speciale și promovarea educației incluzive, cu sloganul „Învățăm împreună”, desfășurată de Ministerul Educației și Cercetării, Centrul Republican de Asistență Psihopedagogică și UNICEF Moldova.
Autoarea Patricia Mihăilă
Fotografii de Ernest Todiev