Cele 56 de state ale Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, reunite în summit în Kazahstan, nu au reuşit joi să adopte un plan de acţiune pentru întărirea acestei instituţii din cauza unor dezacorduri asupra conflictului din ex-URSS, mai ales dosarul Georgiei.
Preşedintele kazah Nursultan Nazarbaev a anunţat după o întârziere de 11 ore adoptarea unei "Declaraţii de la Astana" ce "reafirmă" principiile OSCE, o organizaţie fondată în 1973, în plin război rece, pentru a dezvolta încrederea şi a preveni conflictele între blocuri.
Reprezentanţi ai Uniunii Europene, Canadei şi Statelor Unite au citit apoi declaraţii explicative în care pun în relief că chestiunea integrităţii teritoriale a Georgiei şi a Republicii Moldova precum şi un conflict azero-armean au împiedicat adoptarea unui document mai ambiţios.
"Este regretabil că nu a fost posibil să se cadă de acord asupra planului de acţiune", a declarat reprezentanta UE, al cărei nume nu a fost precizat.
Ea a subliniat, citată de AFP, că UE continuă să recunoască "suveranitatea şi integritatea teritorială a Georgiei", unul dintre dosarele spinoase ale acestui summit de la Astana, capitala kazahă.
Rusia a avertizat că ea se va opune oricărui document ce recunoaşte integritatea teritoriului Georgiei, în timp ce Moscova a recunoscut independenţa a două regiuni rebele georgiene în urma războiului din august 2008.
Ţările occidentale au regretat de asemenea absenţa unui compromis asupra Transnistriei, regiune separatistă prorusă în Republica Moldova susţinută de Moscova. În final, ele au relevat lipsa de progrese asupra conflictului opunând Erevan şi Baku în jurul regiunii Nagorno-Karabah.
Reprezentantul Rusiei a estimat la rândul său că ţara sa nu este responsabilă de acest eşec. El a estimat că Moscova "a făcut totul" pentru ca un consens să intervină dar că "abordarea ideologică" a unor state a condamnat proiectul.
OSCE a fost "ostatica" poziţiilor anumitor ţări, a adăugat el, o referinţă de-abia voalată adresată Georgiei, Republicii Moldova şi susţinătorilor lor occidentali, notează AFP.
Mai multe surse occidentale au indicat joi că adoptarea planului de acţiune era ameninţată, deşi toate ţările au afirmat că doreau să relanseze această organizaţie transatlantică şi eurasiatică în pierdere de viteză.
Funcţionarea OSCE prevede ca toate documentele să fie adoptate prin consens, deşi o singură ţară poate bloca orice decizie.
Acest eşec umbreşte succesul diplomatic al Kazahstanului care a fost prima ţară ce a reuşit să reunească la cel mai înalt nivel această organizaţie după 1999. El este de asemenea cel mai important eveniment politico-diplomatic organizat vreodată în Asia Centrală.
Acest summit a avut de asemenea critici, mai ales ONG de apărare a drepturilor omului, ce denunţă bilanţul democratic puţin strălucit al fostei republici sovietice, unul dintre domeniile de competenţă a OSCE.
Kazahstanul nu a ţinut niciodată alegeri libere, potrivit OSCE, doar partidul preşedintelui este reprezentat în Parlament şi Nazarbaev deţine puteri şi o imunitate perpetue.
