Aducem omagiu sau poluăm?
Problema coroanelor de plastic pe morminte
Auzim din ce în ce mai des că plasticul ajunge să inunde tot. Apele, solurile, chiar și țesuturile umane. În mediu, un om folosește de-a lungul vieții cam 60 de kg de plastic. Dar te-ai gândit vreodată cât plastic „folosim” și după ce murim?
Coroane de flori și sicrie scumpe
Mama Tamarei Șchiopu a decedat cu patru ani în urmă. Deși îndoliată, femeia a luat o decizie pe care nu toți cei din jur au înțeles-o. A hotărât să renunțe la coroanele cu flori de plastic aduse la cimitir. În schimbul lor, femeia și-a rugat rudele și prietenii să aducă florii vii sau... nimic. Aceasta spune că nu este de acord cu coroanele artificiale pentru că „ajung să fie aruncate și nu mai pot fi deloc folosite”.
Tamara înțelege intenția rudelor și bănuiește că oamenii continuă să le cumpere din respect și dragoste față de răposat. Chiar și așa, crede că este important să se vorbească cât mai mult despre daunele acestui plastic după ceremonie, atunci când cimitirul „devine o mare gunoiște”.
Tamara mai spune că a ales și un sicriu simplu, din lemn curat, pentru mama ei, în locul unuia prelucrat cu diverși compuși chimici, iar asta ar fi provocat o ușoară reacție de nedumerire din partea vânzătorului. Sicriul cel mai natural s-a dovedit a fi și cel mai ieftin.
Tamara înțelege intenția rudelor și bănuiește că oamenii continuă să le cumpere din respect și dragoste față de răposat. Chiar și așa, crede că este important să se vorbească cât mai mult despre daunele acestui plastic după ceremonie, atunci când cimitirul „devine o mare gunoiște”.
Tamara mai spune că a ales și un sicriu simplu, din lemn curat, pentru mama ei, în locul unuia prelucrat cu diverși compuși chimici, iar asta ar fi provocat o ușoară reacție de nedumerire din partea vânzătorului. Sicriul cel mai natural s-a dovedit a fi și cel mai ieftin.
Fotografie: Sergiu Rotaru
Dilemele ecologice
Coroanele de flori la înmormântare sunt un omagiu pe care cei dragi îl aduc răposatului. În multe culturi, florile sunt cele care simbolizează viața și puritatea. Coroanele rotunde, de exemplu, transmit ideea de eternitate. În trecut, aceste coroane erau confecționate din crenguțe de brad. Bradul reprezintă un simbol al nemuririi, grație culorii pe care și-o păstrează tot anul.
Odată cu industrializarea, multe dintre aceste simboluri au fost reinventate. Adesea, la confecționarea coroanelor se folosesc materiale mai accesibile. Și plasticul este unul dintre ele.
Ecologista Elena Culighin menționează că dilema coroanelor de plastic a început să fie discutată în rândul comunității activiștilor de mediu. Una dintre cele mai acute probleme este faptul că plasticul folosit la coroane este practic imposibil de reciclat.
Odată cu industrializarea, multe dintre aceste simboluri au fost reinventate. Adesea, la confecționarea coroanelor se folosesc materiale mai accesibile. Și plasticul este unul dintre ele.
Ecologista Elena Culighin menționează că dilema coroanelor de plastic a început să fie discutată în rândul comunității activiștilor de mediu. Una dintre cele mai acute probleme este faptul că plasticul folosit la coroane este practic imposibil de reciclat.
„Polimerii care se folosesc pentru aceste coroane sunt din categoria uzului nealimentar. Respectiv, procesul de producție și compoziția lor diferă. Plus, vorbim de acel bisfenol A, un produs chimic despre care se vorbește tot mai mult și care ar avea diverse efecte asupra tuturor organismelor, cel mai grav fiind efectul cancerigen.”
Elena Culighin
Ecologistă
Bisfenolul A (BPA) este o substanță chimică produsă în cantități mari pentru a fi utilizată în principal în producția de materiale plastice din policarbonat.
Acesta se găsește în diverse produse, inclusiv în ochelari, sticle de apă și rășini epoxidice care acoperă unele cutii metalice pentru alimente, capace de sticle și conducte de alimentare cu apă.
Acesta se găsește în diverse produse, inclusiv în ochelari, sticle de apă și rășini epoxidice care acoperă unele cutii metalice pentru alimente, capace de sticle și conducte de alimentare cu apă.
Ecologista adaugă că tot acest plastic nereciclabil, sub influența factorilor de mediu ca ploaia, ninsoarea, vântul, ajunge la un moment dat să degradeze și se divizeze în alte mici particule, creând acel microplastic care a ajuns și în creierul uman, și laptele matern.
Citește și: Microplasticul a ajuns și în țesutul creierului uman. Explicăm
Pe lângă plastic, coroanele de flori sunt confecționate pe schelete de metal, care, la fel, își găsesc locul prin soluri sau gunoiști. a
Citește și: Microplasticul a ajuns și în țesutul creierului uman. Explicăm
Pe lângă plastic, coroanele de flori sunt confecționate pe schelete de metal, care, la fel, își găsesc locul prin soluri sau gunoiști. a
Cum se face peste hotare
Peste puțin timp după funeralii, când a venit să viziteze mormântul mamei, Tamara a rămas surprinsă să constate o mare diferență.
„Mi-au atras atenția mormintele recente, proaspete, care erau învelite în zeci de hidoșenii, iar alături mormântul mamei, acoperit cu flori vii. Mai mult ca atât, mormântul mamei se află la o margine de cimitir, iar acolo se adună aproape mereu toate resturile din jur. Mult gunoi, dintre care majoritatea coroane, peturi, celofan, deci o mare mizerie.”
Tamara Șchiopu
Periodic, primăria localității Căpriana, acolo unde locuiește femeia, invită sătenii să facă ordine pe teritoriul cimitirului și să strângă tot gunoiul, inclusiv plasticul de pe morminte.
Tamara este stabilită cu traiul în Anglia, unde a avut ocazia să participe la diferite ceremonii funerare și să vadă cum se procedează în cadrul lor acolo.
„Am observat că aici sunt foarte populare acum sicriele împletite din lozie, în formă de coș. Am văzut că se foloseau și la domnișoare tinere și la persoane mai în vârstă. Florile sunt doar vii și se practică foarte mult folosirea vegetației spontane: liane, grâu, fire, spice. Cei apropiați fac aranjamente florale care să aibă legătură cu personalitatea celui decedat.
Tamara este stabilită cu traiul în Anglia, unde a avut ocazia să participe la diferite ceremonii funerare și să vadă cum se procedează în cadrul lor acolo.
„Am observat că aici sunt foarte populare acum sicriele împletite din lozie, în formă de coș. Am văzut că se foloseau și la domnișoare tinere și la persoane mai în vârstă. Florile sunt doar vii și se practică foarte mult folosirea vegetației spontane: liane, grâu, fire, spice. Cei apropiați fac aranjamente florale care să aibă legătură cu personalitatea celui decedat.
Imagine de Tamara Șchiopu
„Coroanele de plastic nu sunt elemente indispensabile la înmormântare”
Așa cum înmormântările fac parte cel de mai des dintr-un cadru religios, am stat de vorbă și cu un preot pentru a afla dacă aceste coroane sunt obligatorii. Iar răspunsul a fost că... nu.
„Coroanele în general nu au un caracter religios, ele s-au transmis laic. În vechime la înmormântări se venea cu flori naturale sau diferite crenguțe. Aceste coroane cum le vedem astăzi sunt mai mult o moștenire din perioada sovietică, mai laicizată, când biserica nici nu prea avea tangență. De aceea, coroanele de plastic nu sunt elemente indispensabile la înmormântare și nicidecum nu reflectă gradul de respect față de răposat.”
Octavian Moșin
Paroh al bisericii „Întâmpinarea Domnului” din Chișinău
Preotul adaugă că odată cu intrarea în uz a acestor coroane, agenții economici au sporit comercializarea lor, iar „oamenii deja aleg ce văd pe raft și, din păcate, nici nu se consultă cu biserica”. Acesta spune că adesea îndeamnă oamenii la ceremonii să renunțe la coroanele de plastic. Iar în schimbul acelor bani pe care i-ar fi folosit la cumpărarea lor, să aleagă buchețele mai mici, dar din flori vii. Preotul spune că rudele își pot exprima și prin alte metode respectul și dragostea față de cei pe care i-au pierdut. De exemplu, să facă o faptă bună, să ofere o masă caldă unui nevoiaș, ș.a.
Despre plasticul la cimitire, Octavian Moșin afirmă că cel mai accentuat se vede la Paștele Blajinilor, atunci când pe morminte rămân nu doar coroane, dar și vaze, candele, pungi și alte elemente plastificate.
Despre plasticul la cimitire, Octavian Moșin afirmă că cel mai accentuat se vede la Paștele Blajinilor, atunci când pe morminte rămân nu doar coroane, dar și vaze, candele, pungi și alte elemente plastificate.
Costuri și instituții
Pe piață există mai multe companii funerare care oferă servicii de confecționare și vânzare a coroanelor. Cele din plastic sunt adesea promovate ca fiind „o amintire vie îndelungată”. Deși companiile oferă alternative din flori naturale, prețul lor este mai ridicat.
Coroanele artificiale, care se găsesc atât în magazinele specializate, cât și în cele de flori variază între 100 și 1200 de lei, în funcție de dimensiune, design și cantitate. Coroanele naturale, pe de altă parte, încep de la aproape o mie și pot ajunge chiar la 4000 de lei. Adesea, companiile funerare includ aceste coroane în diferite pachete pe care le propun clienților.
Coroanele artificiale, care se găsesc atât în magazinele specializate, cât și în cele de flori variază între 100 și 1200 de lei, în funcție de dimensiune, design și cantitate. Coroanele naturale, pe de altă parte, încep de la aproape o mie și pot ajunge chiar la 4000 de lei. Adesea, companiile funerare includ aceste coroane în diferite pachete pe care le propun clienților.
Pe lângă companiile private, de gestiunea activității cimitirelor, implicit comercializarea elementelor funerare se ocupă Întreprinderea Municipală „Combinatul Servicii Funerare (CSF)”. În urma unei solicitări din partea Moldova.Org, instituția a venit cu mai multe precizări.
Întreprinderea ne-a comunicat că nu există o statistică despre cererea de coroane de plastic la noi în țară.
Despre impactul ecologic al coroanelor de plastic responsabilii de la ÎM „Combinatul Servicii Funerare” au declarat că „instituția nu deține pârghiile necesare pentru a influența procurarea de către cetățeni a coroanelor din plastic”.
Totuși, întreprinderea ține să menționeze că îndeamnă populația să nu cumpere buchete și coroane din flori artificiale. După procesiunile funerare, coroanele plasate peste morminte sunt ulterior sortate de către angajații instituției pentru a fi evacuate către gunoiștile autorizate, conform răspunsului oficial trimis către Moldova.org.
Moldova.Org a apelat pentru informații și la Ritus, o companie privată, cunoscută pe piața serviciilor funerare din Moldova. Din păcate, în urma mai multor solicitări și apeluri, compania nu a venit cu niciun răspuns.
Întreprinderea ne-a comunicat că nu există o statistică despre cererea de coroane de plastic la noi în țară.
Despre impactul ecologic al coroanelor de plastic responsabilii de la ÎM „Combinatul Servicii Funerare” au declarat că „instituția nu deține pârghiile necesare pentru a influența procurarea de către cetățeni a coroanelor din plastic”.
Totuși, întreprinderea ține să menționeze că îndeamnă populația să nu cumpere buchete și coroane din flori artificiale. După procesiunile funerare, coroanele plasate peste morminte sunt ulterior sortate de către angajații instituției pentru a fi evacuate către gunoiștile autorizate, conform răspunsului oficial trimis către Moldova.org.
Moldova.Org a apelat pentru informații și la Ritus, o companie privată, cunoscută pe piața serviciilor funerare din Moldova. Din păcate, în urma mai multor solicitări și apeluri, compania nu a venit cu niciun răspuns.
Când vom avea soluții?
„Vă rog din suflet, nu mai cumpărați buchete și coroane din flori artificiale și nu le mai aduceți în cimitire. Nimeni nu are grijă de ele ulterior. Stau și se adună pe garduri, sub grămezile de frunze, apoi unele mai sunt luate de vânt și ajung direct în râuri și izvoare.”
Nata Albot
Jurnalistă și activistă civică
În secțiunea comentarii a postării, Sergiu Lazarencu, Ministru al Mediului, Lucrărilor Publice și Dezvoltării Regionale din Republica Moldova, a menționat că urmează să inițieze un dialog cu mai mulți reprezentanți în vederea soluționării acestei probleme.
Lazarencu adaugă că la ora actuală administrațiile publice locale au capacitatea să reglementeze utilizarea coroanelor din plastic și pot adopta hotărâri în consiliile locale pentru interzicerea acestor articole.
Lazarencu adaugă că la ora actuală administrațiile publice locale au capacitatea să reglementeze utilizarea coroanelor din plastic și pot adopta hotărâri în consiliile locale pentru interzicerea acestor articole.
Text de Laura Ghenea
Editat de Anastasia Condruc
Fotografii de Sergiu Rotaru. Poți găsi lucrările lui aici
Editat de Anastasia Condruc
Fotografii de Sergiu Rotaru. Poți găsi lucrările lui aici
