De Liliana Barbăroșie, Radu Benea
Alexandru Fală (IDIS): în 3-4 ani ar putea fi puse bazele schimbării paradigmei economiei naţionale.
Republica Moldova a fost lăudată ieri în Parlamentul european pentru progresele făcute în ultimul an. Succesele democratice se pare o ajută pe Moldova să obţină şi un sprijin financiar tot mai consistent al partenerilor de dezvoltare. Tot ieri şi tot în Parlamentul european s-a anuţat că Moldova va primi în curând 15 milioane de euro pentru susţinerea bugetului şi alte 40 de milioane euro ca asistenţă macro-financiară. Dar Moldova rămâne o ţară cu venituri sub cele medii şi atunci cum se poate face ca ajutorul financiar extern să nu devină o povară? Vom încerca să aflăm răspuns de la invitatul nostru din această dimineaţă, expertul economic de la Institutul „Viitorul”, Alexandru Fală.
Europa Liberă: De la o vreme încoace, anunţurile privind acordarea unei noi tranşe de asistenţă financiară, fie sub formă de împrumut, fie sub formă nerambursabilă de la diverşi finanţatori ai Republicii Moldova nu mai miră pe nimeni. Şi aceste anunţuri se pare, sau cel puţin aşa sunt prezentate, se fac pe măsură ce Moldova realizează şi anumite progrese în promovarea reformelor. Succesele întotdeauna bucură. Trebuie să ne bucure şi îndatorarea financiară a ţării?
Alexandru Fală: Eu cred că problema trebuie un pic reformulată. Până la urmă, noi atragem atenţia la un anumit indicator – ne uităm doar la valoarea în dolari, sau la valoarea nominală a datoriei externe. Pe când, dacă vorbim despre datoria externă, ar trebui să analizăm alţi indicatori. Mult mai relevant în acest sens ar fi să privim raportul dintre datoria externă şi PIB, sau alţi indicatori care reflectă capacitatea ţarii de a face faţă plăților externe. Şi dacă ne uităm pe de o parte la datoria externă, este evident că ea va creşte, însă acesta este un proces normal. De exemplu, chiar şi din anul 2001 pînă în 2009, sau să spunem pînă la criză, datoia externă a crescut. A crescut însă în mare parte datoria externă creștea în baza împrumuturilor sectorului privat şi avea loc o scăderea a datoriei publice externe, adică creditele pe care le are de plătit statul şi acele care sînt garantate de stat. După 2010 va fi o mică schimbare în structura adatoriei externe şi va creşte ponderea datoriei statului în această datorie externă.
Europa Liberă: Cât de mare va fi această pondere şi cât de periculoasă?
Alexandru Fală: Noi considerăm că după 2010 va începe a avea loc o diminuare a raportului dintre datoria externă şi PIB. Cea mai mare înrăutăţire, n-aş spune totuşi înrăutăţire dar o diminuare a indicatorilor, va fi în 2010-2011, când raportul dintre datoria externă şi PIB va fi de cca. 90 la sută. Şi după aceaea va fi o tendinţă de scădere – către 2014 acest raport va ajunge la 83 de procente. Ceea ce înseamnă că în 2013, chiar dacă datoria externă va creşte, asta înseamnă că totuşi cetăţenilor le va fi mult mai uşor să plătească luând în consideraţie că şi economia noastră va creşte mai repede, şi ea va fi capabilă să facă faţă acestei datorii externe.
Europa Liberă: Dar datoriile trebuie întoarse la un moment dat. Moldova însă este o ţară cu venituri mici şi medii. Iar în ultimele două decenii, eficienţa creditelor a fost minimă, cel puţin aşa se crede.. Pe ce culmi ale reformelor trebuie să urce Moldova ca să facă faţă poverii financiare externe, fără jetfe sau cataclisme sociale?
Alexandru Fală: Eu nu cred că noi putem vorbi despre o datorie externă foarte mare. Moldova este într-o situaţie satisfăcătoare la capitolul datorie externă şi ea nu este într-atât de împovărătoare pentru R. Moldova. Evident sunt riscuri, şi riscuri serioase, care ar putea face ca datoria externă să se transforme într-o constrângere pentru economia Moldovei, dar per ansamblu la moment ea nu pare să reprezinte pentru noi o mare problemă. Principalul pe ce trebuie de pus accentul sunt reformele instituţionale, care ar crea instituţii eficiente, instituţii publice responsabile în promovarea politicilor publice şi instituţii care sunt orientate spre soluţionarea problemelor cetăţenilor. Asta ar fi fost primul cel mai important tip de reforme. Şi un şir de alte reforme, structurale, care au menirea de a schimba structura economiei. Promovarea reformelor trebuie să aibă loc într-un mod în care să garanteze competitivitatea R. Moldova. Dar consider că primul pe ce trebuie să punem accentul ar fi reformele instituţionale.
Europa Liberă: Am auzit la ştiri că FMI a lăudat R. Moldova pentru începutul acestor reforme structurale. Dv. crededeţi că asistenţa financiară externă poate să ajute Moldova, să zicem, să schimbe în următorii 3-4 ani structura economiei de pe una de consum, pe una bazată pe producţie şi export, care evident ar crea şi locuri noi de muncă şi ar oferi salarii decente, căci se pare că lumea de fapt asta aşteaptă cel mai mult?
Alexandru Fală: Nu, eu cred că va fi un proces un pic mai lung. Dar în 3-4 ani ar putea fi puse bazele schimbării paradigmei economiei naţionale. Dar procesul va dura probabil mai mult timp, dacă realmente se vor face reforme serioase. Până la urmă problema este cât de insistenţi vom fi în promovarea reformelor şi cât de consecvenţi vom fi.
Europa Liberă: Deci, Moldova a avut până acum nu o problemă a datoriei externe, ci a eficienţei reformelor.
Alexandru Fală: Da, foarte clar trebuie de menţionat că nu este atât de serioasă sau atât de împovărătoare datoria externă. Problemele noastre vin din interior şi aici trebuie de realizat reforme serioase, de încercat de a majora ritmurile de creştere economică, de a eficientiza activitatea instituţiilor statale şi, evident, promovarea unui alt şir de reforme.
Europa Liberă: Banii care vin masiv în ţară pot să pună presiune asupra leului. Apropo, ce se întâmplă cu moneda naţională? BNM a anunţat pentru astăzi o depreciere a leului cu 35 de bani pentru un euro şi cu 9 bani pentru un dolar.
Alexandru Fală: Nu aş putea spune foarte clar ce se va întâmpla azi, mâine, peste o săptămână. Dacă privim pînă la sfârşitul anului, noi undeva vom avea un coridor între 12 – 12,3, probabil 12,5 lei pentru un dolar, de alfel prognoza care a fost inclusă şi la elaborarea legii bugetului de stat. Şi probabil acesta va fi coridorul în care va varia cursul. Nu sunt pentru moment semne care ar arăta anumite tendinţe de depreciere masivă a leului. Fie ţine ceva de interior, de operaţiuni, tranzacţii valutare în interiorul R. Moldova, şi nu sunt cauze care vin din exterior sau dictate de nişte factori economici obiectivi. Mai degrabă ţine de ceea ce noi numim nu le spunem speculaţii valutare, adică tranzacţii valutare din interiorul Moldovei.
Europa Liberă: Vă mulţumim mult, domnule Fală, pentru această discuţie.
