Promovarea toleranţei zero pentru corupţie – acesta este principiul pe care se bazează ministrul Justiţiei, Oleg Efrim. Acesta a vorbit în cadrul unui interviu pentru Moldova.ORG despre reformarea sistemului judecătoresc, costurile reformelor, dar şi despre combaterea fenomenului corupţiei în rândul magistraţilor.
Domnule ministru, aţi declarat de nenumărate ori că reforma justiţiei este un obiectiv de bază pe care trebuie să-l realizeze Republica Moldova pentru integrarea europeană. Ce nu merge în justiţia naţională şi trebuie schimbat de urgenţă?
Atunci când am decis să elaborăm Strategia de Reformare a Sectorului Justiţiei 2011-2016 am evaluat problemele existente pe întreg sistemul justiţiei şi am stabilit necesităţile pentru fiecare domeniu care urmează a fi reformat. Recunosc că după o astfel de evaluare ne-am dat seama că multe probleme din sector sunt sistemice din lipsa unei abordări pragmatice. Astfel, după examinarea necesităţilor din justiţie ne-am propus să consolidăm independenţa, responsabilitatea, imparţialitatea, eficienţa şi transparenţa sistemului judecătoresc, eficientizarea procesului de investigaţie prejudiciară, dezvoltarea sistemului de asistenţă juridică garantată de stat, promovarea toleranţei zero pentru corupţie, etc. – domenii care necesită în mod prioritar de a fi reformate, fiind cele mai sensibile şi cele care generează de cele mai multe ori dificultăţi.
Această reformă necesită şi anumite costuri, de ce sume e nevoie, dispune Republica Moldova de ele?
Reforma demarată în sectorul justiţiei este complexă şi implică un număr mare de instituţii, care la rândul lor sunt responsabile pentru implementarea unor şir de acţiuni concrete. La etapa elaborării Strategiei au fost calculate de către un expert independent costurile pentru fiecare acţiune. Astfel, conform Strategiei costul pentru implementarea documentului de politici integru este de 124 mil euro. În acest context, este de apreciat că pentru susţinerea implementării Reformei din sector, Comisia Europeană a acordat un suport de 60 mil euro (suport bugetar în valoare de 58 mil şi suport complementar “more for more” 2 mil). Aceşti bani for putea fi primiţi de către Republica Moldova numai odată cu îndeplinirea condiţionalităţilor stabilite în Acordul de finanţare dintre Guvernul Republicii Moldova şi Comisia Europeană semnat la 14 iunie 2013. La această etapă se desfăşoară evaluarea specială din partea Comisiei Europene cu privire la modul de implementare al Strategie pentru prima perioadă de implementare. După perioada de evaluare şi doar în prezenţa unor indicatori de rezultat buni vom putea beneficia de prima tranşă din suportul bugetar amintit mai sus.
Se vorbeşte despre reformarea Procuraturii. Am vrea să intrăm în cele mai amănunţite detalii. Ce sisteme noi urmează să fie incluse şi care eliminate?
Necesitatea reformării Procuraturii este un subiect pe care l-am abordat chiar la momentul incipient al elaborării Strategiei de Reformare al Sectorului Justiţiei. Procuratura este o instituţie cheie în asigurarea respectării drepturilor omului şi securităţii personale a fiecărui cetăţean de aceea ne propune ca să optimizăm şi să eficientizăm activitatea acesteia prin modificare cadrului normativ relevant. Despre aceste necesităţi am discutat şi cu Procurorul General, şi am convenit ca în următoarea perioadă de timp – până la finele lunii septembrie – să elaborăm un concept de modificare a cadrului naţional pentru asigurarea independenţei, imparţialităţii şi profesionalismului acestei instituţii. Astfel, pe 11 iulie, anul curent am semnat un ordin comun pentru instituirea unui Grup de lucru (primul de aşa natură) format din reprezentanţii Ministerului Justiţiei, Procuraturii şi societăţii civile.
Ceea ce ne propunem este să modificăm procedura şi criteriile de selectare, numire, transfer şi promovare a procurorilor (stabilirea unor criterii şi a unei proceduri clare,transparente, obiective, şi bazate pe merit pentru selectarea, numirea, transferul şi promovarea procurorilor) să fortificăm capacităţile pentru asigurarea independenţei Consiliului Superior al Procurorilor prin prevederea unui buget separat, asigurarea cu personal necesar şi alocarea sediului Consiliului, să limităm participarea procurorului la judecarea cauzelor nepenale, să demilitarizăm instituţia procuraturii, să revizuim procedura de răspundere disciplinară şi regimul imunităţilor procurorilor, precum şi alte acţiuni relevante.
Cum va arăta Procuratura după această reformă?
Conform Strategiei de Reformare a Sectorului Justiţiei – drept indicator de rezultat cu privire la reforma procuraturii este consolidarea profesionalismului şi independenţei procuraturii – aceasta este ceea ce vrem să vedem după realizarea tuturor modificărilor legislative şi instituţionale pe care le demarăm. Procuratura trebui să devină o instituţie care să corespundă necesităţilor zilnice ale cetăţenilor şi să asigure buna respectare a legii în societate, fapt care ne va permite să ne apropiem şi mai mult de standardele UE şi să oferim cetăţenilor securitatea maxima a vieţii şi activităţii lor. Acesta este modelul pe care urmează să îl realizăm.
Aţi spus în urmă cu un an că la Chişinău urmează să fie construit un Palat al Justiţiei. La ce etapă este acest proiect?
Construirea Palatului Justiţiei este o acţiune prevăzută în Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei. Aceasta are ca termen de realizare perioada anului 2013 (semestrul II) – 2016. Trebuie să recunoaştem că este un obiectiv foarte ambiţios care necesită atât finanţare cât şi multă implicare din punct de vedere logistico-administrativ. Este necesar de a efectua mai întâi de toate un proiect care să ne permite a evalua cheltuielile necesare şi după putem vorbi despre construcţia propriu zisă a acestui edificiu. Ne propunem ca la finele termenului limită să putem utiliza această clădire conform destinaţiei.
Combaterea corupţiei la fel este o prioritate pentru Republica Moldova. Cum contribuiţi dvs. ca ministru să combateţi acest flagel?
Combaterea corupţiei este o prioritate atât pentru Guvernul Republicii Moldova în ansamblu cât şi pentru Ministerul Justiţiei în particular, întrucât prin implementarea activităţilor de reformare a întregului sector al justiţiei urmărim scopul de a eradica corupţia eficient şi a educa la nivel social toleranţa zero faţă de acest fenomen. Or, aceasta este o condiţionalitate pentru ca Republica Moldova să obţină regimul liberalizat de vize cât şi să implementeze în întregime standardele europene în domeniul justiţiei. Activitatea şi competenţa mea presupune implicare zilnică în activităţi diverse care au drept scop lupta cu corupţia şi promovarea unei justiţii corecte şi echitabile pentru fiecare.
Ultima perioadă ies la lumină tot mai multe fărădelegi comise de judecători. Cel mai probabil aveţi o listă neagră cu câţiva judecători care sunt pe cale sa-şi piardă funcţiile. Când vom avea „noutăţi” în acest sens?
Nu există o listă neagră. Nici nu putem vorbi despre aşa ceva. Dacă sunt înregistrate fărădelegi comise de către judecători, acestea urmează a fi investigate iar în cazul în care se stabileşte vinovăţia unui judecător sau altul – urmează a fi pedepsit conform legii de către instituţiile competente. În calitatea mea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii sesizez de fiecare dată acest organ ori de câte ori o anumită acţiune a unui judecător poate fi calificată drept o abatere de la norma legii.
În ce relaţii sunteţi cu Mihai Poalelungi şi Nichifor Corochii?
Avem relaţii profesionale, pe care le cere funcţia pe care o deţin. Preşedintele CSM si Preşedintele CSJ sunt conducătorii – cheie din sistemul judecătoresc si este absolut normal să fim într-un contact permanent pentru a promova transformările care se cer în justiţie.
Cât de eficientă este colaborarea dintre judecători, procurori şi anchetatori în soluţionarea dosarelor penale? Ce greutăţi întâmpinaţi în acest sens?
O problemă în ceea ce priveşte faza prejudiciară o constituie lipsa unei proceduri clare pentru că nu sunt foarte bine delimitate competenţele organelor de urmărire penală, iar legislaţia procesual – penală este în anumite privinţe contradictorie, ceea ce distorsionează şi colaborarea dintre instituţii. La acest capitol urmează să intervenim prin modificarea legislaţiei şi consolidarea capacităţilor instituţionale ale organelor de urmărire penală. Ceea ce ţine de colaborarea dinte judecător şi organele de urmărire penală – aceasta are un caracter prestabilit de lege – scopul fiind asigurarea unui proces echitabil pentru fiecare parte a procesului.
Se vorbea despre construcţia celor patru case de arest. Cât de real este acest proiect la momentul actual?
Infrastructura din sistemul penitenciar a fost moştenită din fosta URSS, perioada în care mai puţin se îngrijeau de condiţiile de detenţie. Conform Planului de măsuri pe anii 2004-2020 pentru realizarea concepţiei reformării sistemului penitenciar, pentru anul 2013 este prevăzută începerea construcţia unei case de arest cu capacitatea de 650 de locuri (acţiune care urmează a fi demarată în luna decembrie). Suplimentar, vom începe în 2014 construcţia unui penitenciar nou cu capacitate de 1600 locuri (ceea ce ne va permite să închidem Penitenciarul nr.13), care va include și o casa de arest. Monitorizăm acest proces îndeaproape pentru a fi realizat conform termenilor stabiliţi.
Unii deţinuţi reuşesc să administreze afaceri dubioase după gratii. Este sistemul nostru de detenţie unul imperfect? Ce trebuie de schimbat aici?
În cazul în care se dovedeşte că au fost săvârşite fapte ilegale urmează să se aplice legea iar persoanele care se fac responsabile de aceste încălcări să fie traşi la răspundere. Cât priveşte sistemul penitenciar – atât Ministerul Justiţie, Departamentul Instituţiilor Penitenciare cât şi partenerii noştri de dezvoltare suntem implicaţi într-un proces de reformare atât a cadrului legal cât şi instituţional astfel ca, sistemul de detenţie să corespundă parametrilor internaţionali. O primă realizare este reconstrucţia penitenciarului de la Goieni (penitenciar pentru minori), proiect realizat în 2013. Urmează şi alte reforme care vor îmbunătăţi considerabil condiţia persoanelor deţinute.
