Proiectul de reformare a CSI ar putea insemna consfintirea statutului de club de discutii al acestei organizatii. Interviu IPN

Interviu Info-Prim Neo cu Andrei Popov, director executiv Asociatiei pentru Politica Externa

– La Moscova a fost prezentat un proiect de reformare a CSI. Considerati ca este posibila reformarea acestei organizatii pentru a deveni una viabila si functionala?

Propunerile de reformare a CSI prezentate de presedintele Kazahstanului chiar in ajunul Summit-ului pornesc de la recunoasterea onesta a problemelor existente – doar 10% procente din acordurile incheiate in cadrul Comunitatii functioneaza. in consecinta, reforma organizatiei urmeaza sa vizeze transformarea organizatiei intr-o structura mai supla, prin reducerea numarului domeniilor de colaborare la doar citeva – migratiune, transport, invatamint, probleme umanitare si combaterea criminalitatii transfrontaliere. Am inteles ca s-a mai propus un domeniu – coordonarea pozitiilor in probleme internationale, care insa nu a fost acceptat si, cu certitudine, in nici un caz nu poate fi acceptat pentru R. Moldova.

Propunerile lui Nazarbaev prevad ca toate deciziile vor fi adoptate prin consens si vor avea caracter obligatoriu. insa, atita timp cit statele membre sunt cele care hotarasc in mod suveran care decizii se adopta si care nu, nu exista riscul ca un grup de tari ar putea impune spre executare obligatorie unele decizii care contravin intereselor altui stat, bunaoara Moldovei. Corelat cu propunerea de reducere, si nu sporire, a bugetului si personalului structurilor CSI si de transferare a mai multor imputerniciri ale organizatiei catre coordonatorii nationali din capitale, proiectul de reformare a CSI ar putea insemna consfintirea a ceea ce este realmente aceasta organizatie – un club de discutii, o platforma de consultari dintre membrii sai in formate variabile, deciziile obligatorii fiind luate doar intr-un numar limitat de domenii, mai mult sau mai putin tehnice. Si daca aceasta este directia de reformare a CSI, cred ca ea ar putea deveni o structura mai functionala.

De altfel, se creeaza impresia ca Rusia nu mai acorda Comunitatii importanta de odinioara, si anume cea de vehicul de promovare a integrarii in jurul sau si in baza regulilor pe care ea le dicteaza. Aceste obiective sunt promovate, tot mai insistent si eficient, de Moscova in planul relatiilor bilaterale si prin intermediul Organizatiei de Securitate Colectiva si Spatiului Economic Unic, in care R. Moldova nu are ce cauta.

in acelasi timp, unele declaratii facute (poate din inertie?!) de catre unii participanti la Summit, privind oportunitatea crearii in CSI a unei replici a modelului de integrare a Uniunii Europene si consolidarii componentei politice de cooperare creeaza impresia ca nu toti liderii CSI s-au „dumirit” pana la capat vizavi de limitele acestei organizatii si de propriile asteptari de la aceasta. Or, este clar ca cei care sunt dispusi sa se integreze cu Rusia, au pentru aceasta alte structuri, iar sa incerci sa atragi in orbita proceselor integrationiste tari atit de diferite cum sunt Moldova si Armenia, Georgia si Belarus, sau Ucraina si Uzbekistan este, in cel mai bun caz, o risipa de energie.

– Ce sanse are RM aflindu-se in aceasta organizatie si ce risca sau cistiga daca o abandoneaza?

A devenit deja un loc comun teza ca statutul de membru al CSI este incompatibil cu cel de candidat si, cu atit mai mult, de membru al UE. intr-adevar, asa este: institutiile, standardele europene si acquis-ul communitaire se afla in conflict ireconciliabil cu angajamentele asumate in cadrul CSI. Din pacate, insa, in relatiile sale cu Uniunea Europeana, RM se afla inca prea departe de acel punct in care sa fie nevoita sa faca o optiune si in care prezenta sa in CSI sa constituie un obstacol in calea avansarii pe calea integrarii europene.
in actualele conditii, iesirea din CSI nu ne va aduce beneficii palpabile, dar va comporta anumite costuri. UE nu le va compensa, si nu sunt sigur ca ni le mai putem permite. De aceea, nimeni in Uniunea Europeana nici nu ne cere, sub nici o forma, sa facem acum aceasta optiune. Din perspectiva UE, nu prin iesirea din CSI ne putem proba vocatia europeana si desprinde in mod real de spatiul post-sovietic, ci prin imprimarea unei noi calitati reformelor si institutiilor – europene si net diferite de restul fostelor republici sovietice.

Atita timp cit CSI nu-si va propune sa se transforme intr-o versiune largita a Comunitatii Economice Euroasiatice sau a Spatiului Economic Unic, cu tot cu structuri supranationale, mentinerea statutului de membru al CSI nu este de natura sa ne pericliteze optiunea europeana, dar ne-ar putea permite solutionarea unor probleme sectoriale in mai multe domenii reglementate de acorduri functionale – invatamint, migratie, transport etc.

– Dat fiind faptul ca la summit nu s-a semnat nici un document si nu a avut loc nici o intrevedere bilaterala cu presedintele Putin, credeti ca si-a justificat participarea presedintele R. Moldova?

Formatul acestui summit neformal, din start, nu prevedea o agenda prestabilita si documente pentru semnare, nici intilniri bilaterale cu presedintele Putin. O eventuala neparticipare la Summit ar fi oferit un bun pretext celor care cu asta si se ocupa – cauta pretexte – pentru a blama R. Moldova ca ea este cea care se face vinovata de tensionarea relatiilor cu Rusia. Ar fi fost un „cadou” pentru propagandistii de la Moscova, dar si pentru diplomatii rusi care promoveaza in Occident ideea ca problemele din raporturile moldo-ruse sunt generate de „maximalismul”, „imaturitatea” si „incapatinarea” Chisinaului. „Moldova tot vorbeste despre faptul ca presedintele Putin si opinia publica din Rusia sunt dezinformati despre starea de lucruri in Moldova, dar nu se foloseste de o excelenta sansa de a-si face publica pozitia fara de intermediari”, ar fi spus ei.

Contactele neformale cu presedintele Rusiei pe care le-a avut Vladimir Voronin la Summit, evident, nu puteau sa ne rezolve problemele, dar o absentare demonstrativa ar fi putut doar sa intareasca administratia rusa in actuala sa pozitie intransigenta in raport cu Moldova. in afara de aceasta, interviul de o ora la postul de Radio „Eho Moskvi” a oferit o rara posibilitate de a comunica direct cu publicul rus si de a combate cliseele si imaginile distorsionate despre R. Moldova tirajate de mass-media din Rusia.
// Info-Prim Neo

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.