Violeta Andriuță este ofițeră de protecție și juristă în cadrul Centrului de Politici și Reforme (CPR), parte din inițiativa Moldova pentru Pace, oferind asistență persoanelor refugiate.
În ultimul an, Andriuță a fost implicată în activități de consultanță juridică pentru refugiații din Ucraina care interacționează cu sistemul din Republica Moldova. „Problemele refugiaților veniți în Moldova sunt, de fapt, problemele noastre. Venirea lor le-a accentuat, fiind o lupă care a scos în evidență dificultățile pe care le avem de ani buni”, crede jurista. Am stat de vorbă cu ea ca să aflăm care este astăzi situația refugiaților și cu ce probleme se confruntă, fie în raport cu instituțiile statului, fie în comunitate. Actualmente, cca 100 de mii de persoane din Ucraina care au fugit din calea războiului și-au găsit refugiul în țara noastră.
Drepturile refugiaților și ce a schimbat statutul de protecție temporară
Ca organizație-membră a inițiativei Moldova pentru Pace, CPR este specializat în special în apărarea drepturilor omului. Unul din cele mai importante aspecte care-i preocupa pe refugiați, își amintește Violeta Andriuță, erau măsurile de protecție de care pot beneficia în Republica Moldova. Adoptarea în ianuarie 2023 a hotărârii privind statutul de protecție temporară pentru persoanele strămutate din Ucraina a dus la o creștere semnificativă de cereri de consultanță juridică din partea refugiaților care voiau să obțină acest statut, dar și desprez modalitatea obținerii cetățeniei moldovenești.
Protecția temporară permite legalizarea șederii refugiaților în țara noastră pe o perioadă de cel puțin un an, ceea ce le oferă ocazia să-și planifice viața în Moldova în această perioadă.
Statutul le oferă refugiaților o serie de drepturi stabilite prin lege: de a munci, de a avea acces la cazare corespunzătoare, de a primi asistență medicală primară și asistență medicală de urgență, acces la învățământul obligatoriu, în cazul minorilor, în aceleași condiții ca și copiii cetățeni ai Republicii Moldova. De asemenea, au dreptul de a beneficia, în cazul familiei cu copii, precum şi al minorului neînsoțit, de toate măsurile de asistență socială acordate copiilor cetățeni ai Republicii Moldova.
Cele mai multe din aceste prerogative au fost asigurate pentru refugiați și până la adoptarea deciziei, însă le lipsea certitudinea și baza legală exactă.
În iunie 2023 și legislația privind acordarea cetățeniei moldovenești a fost modificată pentru a reduce numărul de apatrizi, iar de atunci copiii născuți în Moldova pot obține cetățenie moldovenească. „Informăm părinții că pot obține cetățenia țării noastre nu în mod automat, ci doar dacă depun o cerere, pentru că legislația Ucrainei nu permite cetățenie dublă”, explică specialista.
Discriminare și dilema pachetelor alimentare
Aspectele juridice și legale nu sunt, însă, unicele probleme cu care se adresează refugiații juriștilor de la centru. Discriminarea pe criterii etnice sau naționale, accesul limitat la resurse și lipsa actelor de identitate sunt doar câteva dintre problemele cu care se confruntă unii refugiați.
„Lucrăm și cu refugiații vulnerabili, în special din centrele din plasament. Avem persoane de etnie romă și cazuri de segregare rasială. Iar unii oameni nu au acte de identitate deloc”, mărturisește jurista. În câteva cazuri, refugiații aveau doar acte din Uniunea Sovietică, demult invalide, pentru care legislația noastră nu prevedere vreo procedură legală. Toți acești oameni, însă, vin în căutare de suport și își doresc să obțină un statut social care să le ofere protecție.
„Multe plângeri din partea refugiaților vin din cauza felului în care se distribuie pachetele alimentare”, povestește Andriuță. Ea spune că inexistența criteriilor clare de distribuire a acestor pachete face anevoioasă interacțiunea dintre cei care le primesc și cei care le oferă. Uneori se lasă cu insulte și chiar discriminare fățișă.
Cu o situație de acest fel jurista CPR a ajuns să depună o plângere în Consiliul de Asigurare a Egalității. „O refugiată care locuiește în raionul Sângerei a mers la Direcția Asistență Socială pentru a-și ridica pachetul cu produse distribuite. Femeia în etate împărțea gospodăria cu un alt refugiat cu care nu era rudă. Funcționara care distribuia pachete le-a oferit doar un pachet pe gospodărie, motivând că sunt o familie dacă împart o locuință. Situația a escaladat, funcționara înjurând refugiata și reproșându-i că așteaptă totul pe gratis”, povestește specialista. Examinarea cererii a durat vreo trei luni, ca mai apoi Consiliul să constate că nu există probe suficiente pentru a merge mai departe.
Prețuri mari și acces selectiv la servicii medicale
Încercând să navigheze sistemul și modul de viață din Moldova, refugiații au multe nedumeriri, spune Violeta Andriuță. Una e legată de prețurile din Moldova, aproape duble de cele din Ucraina. „Ei se întreabă cum oamenii trăiesc aici cu salarii mai mici și cum să facă față cheltuielilor mari de trai pe care le au.” Dificultatea de găsi un loc de muncă, mai ales în afara Chișinăului, complică și mai mult încercările de a acoperi aceste cheltuieli.
Dar cea mai mare provocare, de departe, este accesul la servicii medicale. „Venirea refugiaților a dus la creșterea numărului de solicitări de servicii medicale și accentuează problemele din domeniu pe care le avem”, spune jurista, deși statul nostru a încheiat acorduri cu instituțiile internaționale care acoperă cheltuielile pentru servicii medicale.
În 2023 Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM) a încheiat acorduri de colaborare cu 3 organizații internaționale pentru acoperirea cheltuielilor serviciilor medicale prestate refugiaților din Ucraina. Refugiații-beneficiari de protecție temporară au acces gratuit la asistență medicală urgentă, asistență medicală primară și la examenul medical din motive de sănătate publică. Gratuite sunt și serviciile medicale prestate copiilor (0-18 ani), serviciile de dializă și serviciile medicale de urgență spitalicești pentru femeile cu vârste între 18 și 55 de ani.
Aceste acorduri însă nu previn situațiile de discriminare din instituțiile medicale. „Unor refugiați li se poate reproșa că nu s-au tratat în Ucraina la timpul potrivit”, povestește Andriuță, „și că au venit în Moldova să se trateze din contul statului.” Un alt motiv de nedumerire este și că, pentru o investigație medicală gratuită, trebuie să aștepte săptămâni la rând dacă vin în baza programării. „Iar dacă plătești, ai acces aproape imediat. Acest tratament diferențiat nu e o noutate pentru noi, care ne-am obișnuit cu ideea că dacă ai bani, ai acces ușor la servicii medicale”, adaugă ea.
„Vor să trăiască în liniște”
Deși navigarea sistemului poate fi dificilă pentru refugiați, avocata spune că cazuri concrete de mită și corupție nu au ajuns la Centrul de Politici și Reforme, care planifică până la sfârșitul acestui an să ofere suport pentru minimum o mie de refugiați.
Jurista observă că refugiații aleg foarte rar să depună plângeri atunci când drepturile le sunt încălcate pentru că vor să trăiască în liniște. „Nevoile lor sunt complexe și ne pot depăși ca organizație. Când ei se adresează cu încălcări sau tratamente inadecvate, îi ghidăm unde să se adreseze”. Dacă aceștia se lovesc de situații de corupție sau li se cere mită, avocata le sugerează să raporteze fără rezerve asemenea cazuri.
Pentru situațiile de corupție, jurista Violeta Andriuță le recomandă refugiaților:
- Să se adreseze la sectorul de poliție din cadrul vizei lor de reședință din zona în care locuiesc;
- Să sune la Linia Națională Anticorupție a CNA: 080055555 sau/și să depună o plângere direct la CNA pe faptele de corupție care li s-au întâmplat;
- Dacă nu cunosc procedura, să solicite ajutor de la Centrul Național de Asistență Juridică, care poate desemna un avocat care să-i ghideze;
- Să solicite ajutor de la organizații de resort care se pot implica precum Moldova pentru Pace.
Acest interviu a fost realizat în cadrul campaniei de comunicare dedicată informării, prevenirii și a combaterii corupției în rândul comunității de persoane refugiate în țara noastră din Ucraina și a populației Republicii Moldova „Ai dreptul să trăiești în siguranță #fărămită”. Proiectul este finanțat de către Guvernul Germaniei, în parteneriat cu Centrul Național Anticorupție.
