Internetul și televiziunile bubuie despre Jocurile Olimpice care se desfășoară în aceste zile la Paris. În prima zi, când sportivii au defilat cu drapelul țării pe care o reprezintă au fost și cei care purtau o inimă înconjurată cu săgeți. Era vorba despre cei 37 de sportivi refugiați din 11 țări (Siria, Sudan, Camerun, Eritrea, Congo, Venezuela, Etiopia, Cuba, Iran și Afganistan) selectați de către Comitetul Internațional Olimpic (CIO). Aceasta fiind cea mai numeroasă echipă de refugiați din ultimele trei ediții ale Jocurilor Olimpice. Asta după ce în 2021 au fost 29 de sportivi refugiați, iar la Jocurile Olimpice din 2016 – zece sportivi.
Sportivii refugiați vor concura la atletism, badminton, box, breaking, canotaj, ciclism, judo, tir, înot, taekwondo, haltere și lupte.
Istoriile unor sportivi refugiați
Printre sportivii selectați este și Dorsa Yavarivafa. Dorsa s-a născut în Republica Islamică Iran și tatăl a fost cel care a dus-o la cursurile de badminton, când copila avea nouă ani. Ea a părăsit Iranul la vârsta de 15 ani din cauza problemelor de siguranță. A fost nevoită să își părăsească casa împreună cu mama și să ajungă în Marea Britanie.
Dorian Keletela este originar din Congo. A început să alerge la vârsta de 15 ani. În urma pierderii ambilor părinți, a fost forțat să părăsească orașul natal la vârsta de 17 ani, ajungând mai întâi la Lisabona și stabilindu-se în cele din urmă la Paris. Dorian a concurat la Tokyo 2020, unde a obținut cel mai bun record personal la 10’33 secunde pentru proba de 100 de metri.
Arab Sibghatullah a început să practice judo la vârsta de opt ani, în provincia Kunduz, Afganistan. Talentul său i-a adus un loc în echipa națională de judo pentru tineret la vârsta de 19 ani. Forțat să-și părăsească țara, a pornit într-o călătorie lungă înainte să ajungă în Germania, în noiembrie 2022.
Eyeru Gebru este o ciclistă de curse etiopiană care și-a reprezentat țara la marile campionate. La Campionatele Continentale Africane, ea a câștigat o medalie de argint în cursa de ciclism feminin în 2019 și medalii de aur la proba de cronometru pe echipe în 2018 și 2019. Din cauza războiului civil din nordul țării din 2021, ea s-a mutat în Franța, unde locuiește acum.
Manizha Talash este originară din Kabul, Afganistan. Ea a descoperit breakdance-ul prin intermediul rețelelor de socializare chiar înainte de a împlini 18 ani. Ajunsă în Spania ca refugiată, Manizha a avut o perioadă în care a pus pauză pe dans, ca mai apoi să revină treptat la antrenamente. Iar acum, se antrenează zilnic, pentru a putea câștiga la Jocurile Olimpice unde breakdance-ul a fost introdus în premieră ca sport olimpic. La această categorie s-au înscris 32 de sportivi.
Selectarea sportivilor
Potrivit Comitetului, aceste echipe sunt create inclusiv pentru a spori gradul de conștientizare a conflictelor petrecute în lumea întreagă. „Noi reprezentăm pe cei peste 100 de milioane de oameni care peste noapte au devenit refugiați. Acest moment simbolizează solidaritatea și puterea de a fi împreună. Echipa pentru refugiați este un simbol al speranței și al luptei pentru un viitor mai bun. În ciuda tuturor greutăților și provocărilor, devenim mai puternici împreună. Nu contează de unde venim, contează unde vrem să ajungem. Împreună, putem face orice.”, susține Masomah Ali Zada din Afganistan, șefa Echipei Refugiaților Olimpici.
Membrii Echipei Olimpice a Refugiaților au fost selectați în baza unor criterii: în primul rând performanța sportivă. Aproape toți sportivii au fost selectați din programul de burse pentru sportivi refugiați al Comitetului Olimpic Internațional. Bursele sunt concepute pentru a ajuta sportivii refugiați să se antreneze, dar nu neapărat pentru a participa și la Jocurile Olimpice. Președintele Comitetului Olimpic, Thomas Bach, a anunțat că cei 37 de sportivi au fost selectați din peste 70 de candidați. „Cu toții împărtășim un obiectiv – ca tinerii strămutați să-și găsească apartenența prin sport și să-și modeleze propriul viitor, în felul lor. De asemenea, vrem să atragem atenția lumii asupra problemelor refugiaților”, a menționat președintele Comitetului.
Raportul Fundației Refugiaților Olimpici arată că până în anul 2023, peste 400 de mii de refugiați au avut acces la sporturile de performanță. Numărul acesta fiind din cei peste 120 de milioane de persoane în întreaga lume care au fost strămutate forțat din cauza persecuției, a unui conflict sau a unei amenințări la adresa siguranței lor, completează datele prezentate de UNHCR, Agenția ONU pentru Refugiați.
Jocurile Olimpice în cifre
La Jocurile Olimpice 2024 de la Paris participă 206 echipe, cu 10.500 de sportivi. SUA este cea mai reprezentată țară, cu 592 de sportivi, urmată de Franța (573), Australia (460), Germania (427), Japonia (404), China (388), Spania (382), Italia (361) și Marea Britanie (327). România a trimis la Jocurile Olimpice 107 sportivi, iar Republica Moldova – 26.
Rusia și Belarus nu au voie să participe la Jocurile Olimpice din cauza invaziei la scară largă a Ucrainei. Cu toate acestea, 15 sportivi ruși concurează sub un drapel neutru.
Surse foto: Reuters, Olympics, AFP
