În 2013, Grigore Cociorva, student la Universitatea Agrară de la Chișinău și tatăl unui copil de un an, pleacă pentru un schimb de experiență în domeniul agricol în Norvegia. I-a plăcut cum arată societatea norvegiană și ce oportunități îi oferă și a decis să-și aducă familia, pentru totdeauna, în țara cu cel mai nordic punct de pe Europa continentală.

Familia Cociorva a ajuns în Norvegia cu cinci ani în urmă, iar persoana care i-a ajutat să aleagă grădinița pentru Daniel și să fie un exemplu pentru familie, inclusiv la capitolul educație în Norvegia, a fost angajatorul lui Grigore. Șeful lui are deja doi copii mai mari și alți doi mai mici, iar asta l-a inspirat pe Grigore, de-a lungul timpului, să se implice și el mai mult în educația copiilor.

„În Moldova, soțul când era student venea acasă obosit. Nu voia să stea cu copilul. Cum auzea că plânge, fugea de acasă. Căuta motive, să cumpere suzetă sau altceva să facă… Dar de când am venit în Norvegia, are grijă mai multă față de copii, în special de cel mic, Cristian", spune Marina Cociorva.

În acea perioadă Marina a fost relaxată, față de primii ani de viață ai lui Daniel, cel mai mare copil. Și astăzi este bucuroasă că soțul ei se implică foarte mult în îngrijirea și educarea copiilor. Iar Grigore a simțit cât de minunat este să fii parte din viața copilului. Astăzi, familia se pregătește să-l dea pe Cristian la grădiniță. Când cei mici vor fi la grădiniță și la școală, Marina va avea timp să învețe limba norvegiană.

Grigore este entuziasmat de programele speciale din Norvegia pentru părinți și copiii. El povestește că, începând cu vârsta de patru ani, există afterschool, unde după lecții se practică sporturile sezoniere: vara - fotbal, iarna - ski sau hockey. Iar lui îi face plăcere de fiecare dacă să meargă cu cei mici la sport.

„Norvegienii pun foarte mare accent pe egalitatea dintre bărbați și femei. Acum la grădiniță se cere ca fetițele să se joace egal cu mașinile, iar băieții cu păpușile", spune Grigore. Se simte fericit în societatea norvegiană și înțelege că în Republica Moldova stereotipurile și mentalitatea se fac vinovate de faptul că tații nu se implică suficient în educația copiilor.

Stereotipurile care spun că băieții și bărbații trebuie să se ocupe cu lucruri „bărbătești", printre care nu se numără neapărat îngrijirea copiilor, sunt înrădăcinate în capul nostru încă din copilărie. Astfel, 95% dintre copiii moldoveni de 12-18 ani, care au participat în 2016 la studiul „Stereotipurile de gen în viziunea copiilor", consideră că bărbații/băieții, de obicei, practică activități în aer liber cum ar fi fotbalul și pescuitul. Alina Andronache, activistă pentru egalitatea de gen, spune că „oricâte reforme nu ai face, trebuie să scapi de stereotipurile din societate". „Dacă nu o să schimbăm tot curriculumul școlar și sistemul educațional, cărțile și modul în care se discută în școală, noi degeaba facem restul, pentru că generațiile din urmă vin cu aceleași stereotipuri", explică specialista.

Ce-i învață tații pe cei mici? Studiul de mai sus arată că 94% dintre copii au considerat că un bărbat adevărat se joacă cu copiii, petrece timpul liber cu ei, iar 24% dintre copii au zis că schimbatul scutecelor, baia și alimentarea copiilor sunt responsabilitățile mamei, iar tata nu are asemenea sarcini.

82% dintre copii consideră că „bărbații adevărați" sunt puternici și nu plâng în fața nimănui. Jumătate dintre copiii care au participat la studiu știu că „nu e bine ca un bărbat să-și arate emoțiile sau să vorbească cu cineva despre asta". Aproape jumătate dintre ei au zis că unui bărbat adevărat nu trebuie să-i pese de cum arată/se îmbracă.

Marina Cociorva îl ține pe Cristian pe brațe și ascultă atent ce spune soțul ei. Îl încurajează să povestească mai multe detalii din experiența lui. Cel mic zgâlțâie niște jucării și strigă ceva în limba lui, încât acoperă vocea părinților. Cei doi soți fac mereu comparație între ce se întâmplă în Moldova și cum are loc educația copiilor în Norvegia. Marina a citit pe Instagram la o mămică niște rânduri despre implicarea taților în viața copiilor. Este de acord că tații ar trebui să se implice cât mai mult în creșterea copilului. „A venit de la lucru, s-a tolănit pe pat și Doamne ferește! Mai așteaptă mâncarea să i-o pună în față. Așa nu! Am trecut de Uniunea Sovietică. Trebuie să ne dăm în rând cu lumea", râde Marina.

Mariana Hașnaș este o tânără de 31 de ani care a reușit să deschidă anul trecut Centrul de dezvoltare Butterfly Mary care oferă servicii de creșă. Până la pandemie, a văzut cât de mult se implică tații în educația copiilor care veneau zilnic la centru. Se bucură atunci când vede tați foarte atenți cu copiii lor și necesitățile lor, dar și-a făcut și alte concluzii.

„Cumpăratul jucăriilor nu înseamnă educație și motivare. De fapt, trebuie implicare. Trebuie să educăm și mămicile, pentru că ele și-au luat două rucsace în spate, cu cel al soțului. Când ne ducem la mare, deseori punem peste valiza principală încă o geantă". Valiza și geanta peste ea reprezintă, în viziunea Marianei, responsabilitățile de a fi părinte lăsate pe umerii doar a femeilor.

În perioada pandemiei a împlinit un an de la crearea centrului și pe lângă faptul că deschiderea lui a fost o provocare, a apărut și coronavirusul care încă mai tare i-a complicat situația. „Acum trebuie să o luăm iarăși de la capăt", spune Mariana. În perioada pandemiei și încă nu se știe pentru cât timp, centrul nu funcționează, respectiv angajații au demisionat în căutarea unui alt loc de muncă. Tânăra rebuie să întoarcă părinților plățile efectuate în avans. Pe deasupra la toate problemele, tânăra mai are de achitat creditele pe care le-a luat pentru centru.

Mariana Hașnaș are patru grupe de copii de la nouă luni până la trei anișori. Părinții achită câte 35 de lei pe oră, tot cu mâncare.

Își dorește să aibă propriul ei spațiu, întrucât chiria este, pentru ea, o sumă foarte mare de bani. A caculat că are nevoie de 10 ani să lucreze, fără să aibă alte cheltuieli pentru a-și putea procura un spațiu pentru creșă.

Cifrele de mai sus sunt aproxamative, iar deschiderea creșei ar costa mai mult.

Între anii 2017-2019 s-au născut, în total, 103 426 de copii, ceea ce înseamnă că în Republica Moldova am avea nevoie astăzi de 10 342 de grupuri de creșă a câte 10 copii în grup și 2 585 de creșe a câte patru grupuri formate din 10 copii, așa cum este Centrul gestionat de Mariana Hașnaș.