De Adriana Agapii/ Chişinău / Moldova.ORG/ — Legendarele pietre uriaşe sculptate de natură din vârful munţilor Bucegi, Sfinxul şi Babele, au stârnit de-a lungul timpului numeroase mituri, referitor la originea şi menirea lor.
Geologii români, studiindu-le, au constatat că secrete şi mituri în crearea Sfinxului cu chip de om nu sunt.
Există o explicaţie destul de ştiinţifică precum capul uriaş care incită interesul turiştilor şi cercetătorilor nu este altceva decât o stâncă modelată în urma acţiunii îndelungate a îngheţului şi dezgheţului, roasă de vânt şi de ploaie.
Chiar dacă formarea Sfinxului este explicată destul de logic şi ştiinţific, măreţia şi impozanta sa imagine trezeşte şi stimulează imaginaţia celor ce îl privesc.
Astfel că, dintre cele mai năstruşnice teorii ce bântuie în jurul lui ar fi următoarele:
• Chipul asemănător cu a unui dac cu căciulă, a condus la teoria că ar fi fost sculptat de daci;
• O altă teoria spune că, Prometeu, eroul din mitologia greacă, ar fi fost legat de o stâncă din apropiere, iar Babele ar fi fost nişte altare de închinare;
• Cea mai originală teorie presupune că, Sfinxul şi Babele ar fi de fapt creaţia unor civilizaţii extraterestre.
Aşezat la o înălţime de 2216 m Sfinxul, atrage involuntar vizitatorii prin „privirea sa aspră” şi care stă să vegheze asupra orânduirii legilor naturii. Dacă chipul impetuos al Sfinxului îţi trezeşte poate teamă, poate respect, atunci Babele prin forma lor ciudată şi unică provoacă emoţii pozitive.
Poate peste câteva sute, chiar mii de ani, natura va înzestra şi aceste ciupercuţe uriaşe cu chipuri umane.
Giuvaier iscusit, natura, a creat aceste opere de artă parcă pentru a ne demonstra încă o dată grandoarea, puterea şi eternitatea ei în comparaţie cu nimicnicia şi efemeritatea fiinţei umane.
Distanţa de la Chişinău până în Munţii Bucegi este de 503 km.
