Comisia parlamentara pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in masa a tinut cont de un sir de propuneri ale reprezentantilor societatii civile, precum si de recomandarile continute in expertizele Consiliului Europei (CoE) si a operat mai multe modificari ale proiectului Codului Audiovizualului (CA), a declarat marti, 25 iulie, presedintele comisiei Victor Stepaniuc, in cadrul unei intrevederi ale membrilor acesteia cu reprezentanti ai organizatiilor mass-media.
Potrivit lui Stepaniuc, 80% din articolele proiectului au fost modificate, „dar aceasta nu inseamna ca documentul a fost rau”, a declarat deputatul.
Una din modificarile esentiale, potrivit lui Stepaniuc, a fost ceea privind modul de desemnare a membrilor Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA). Proiectul prevedea desemnarea acestora prin votul a cel putin 2/3 din deputati, la propunerea comisiei, tinindu-se cont de numarul de deputati din fractiuni. in urma propunerilor din partea societatii civile, dar si a recomandarilor expertilor CoE, candidatii la functia de membri ai CCA vor fi propusi de reprezentantii societatii civile, iar candidaturile lor vor fi examinate de comisie si aprobate in parlament cu votul a 3/5 din deputati.
De asemenea, potrivit lui Stepaniuc, in urma noilor modificari, CCA i-au fost acordate atributii mai inguste in ceea ce priveste functia de supraveghetor al Companiei „Teleradio Moldova” (TRM). in acest sens, a spus seful comisiei de resort, este prevazut ca aceste competente sa fie exercitate de un Consiliu de Observatori, alcatuit din 9 membri (actualul fiind din 15), care vor fi desemnati de CCA si aprobati de parlament.
O alta modificare esentiala, potrivit sursei citate, este cea cu privire la functionarea institutiilor audiovizuale publice locale. in proiectul adoptat in prima lectura, locul si rolul acestora nu era bine reglementat. Stepaniuc a declarat ca expertilor CoE le-a fost solicitata o opinie mai clara la acest subiect. intr-un comentariu special acestia au recomandat ca institutiile publice locale sa activeze ca filiale sau birouri ale TRM. Stepaniuc a spus ca in acest mod Companiei TRM ii sunt transferate atributii suplimentare, inclusiv financiare si aceasta chestiune mai trebuie sa fie discutata in cadrul comisiei de profil.
Mai multi reprezentanti ai societatii civile si ai institutiilor audiovizuale, prezenti la intrunire, s-au aratat nedumeriti de faptul ca sunt pusi in situatia sa discute despre modificarile operate la proiectul CA cu doar 1 zi inainte de dezbaterea lor in comisia de profil si cu doar 2 zile inainte de votarea in Parlament fara a li se prezenta insesi modificarile. in conditiile unor astfel de dezbateri, au fost formulate mai multe obiectii la noile prevederi ale proiectului. Alexandru Dorogan, presedintele Asociatiei Presei Electronice, a opinat ca membrii CO ai Companiei TRM nu trebuie sa fie numiti de CCA. Conform lui, institutia publica trebuie sa fie supusa controlului public, de aceea urmeaza a fi identificat un mecanism care sa asigure acest control. in caz contrar, mecanismul propus prin modificari nu va fi unul viabil si sigur.
De asemenea, a provocat discutii si prevederea transformarii actualelor posturi publice locale de radio si TV, inclusiv radio Antena C si Euro TV Chisinau in filiale sau birouri ale TRM. Stepaniuc a dat asigurari ca, referitor la acest subiect, inca nu s-a luat vreo decizie, dar a lasat sa se inteleaga ca membrii comisiei se vor conduce de recomandarea CoE.
Alexandru Dorogan a declarat, la finele intrevederii, ca este greu de judecat despre modificarile facute doar dupa expunerea lor de catre autori, insa, se creeaza impresia ca chiar daca deputatii nu au putut evita conformarea la recomandarile expertilor europeni ca forma, totusi nu s-a ajuns la esenta schimbarilor propuse de acestia.
Presedintele Uniunii Jurnalistilor, Valeriu Saharneanu, a declarat pentru Info-Prim Neo ca afirmatiile despre modificarile in proportie de 80% nu exprima si natura acestor schimbari. El a opinat ca au ramas suficiente subterfugii, actualul proiect CA fiind „mai rau si mai neproductiv” decit actuala legislatie. „Este clar ca audiovizualul public va intra iarasi sub controlul puterii, deoarece CO, care pina acum pastra o doza de autonomie, acum va fi lipsit si de aceasta, fiind numit de CCA. De asemenea, proiectul prevede distrugerea audiovizualului public local si legifereaza atacurile asupra celui privat”, sustine Saharneanu, concluzionind ca actualul proiect al CA este departe de declaratiile guvernantilor de orientare spre standardele europene.
Proiectul Codului Audiovizualului a fost elaborat de deputati comunisti, crestin-democrati si democrati si aprobat in prima lectura la 6 aprilie curent. Reprezentantii altor formatiuni politice, precum si experti in domeniu, jurnalisti, reprezentanti ai societatii civile au calificat documentul, in cadrul multiplelor dezbateri la aceasta tema, drept unul de coloratura politica, care va permite si in continuare imixtiunea puterii in audiovizualul autohton. // Info-Prim Neo
