„Cel mai bogat este cel care indrazneste sa priveasca fata viitorului”.
(Din intelepciunea antica)
Apreciind capacitatea de autopurificare a solului si insemnatatea acestuia pentru om si sanatatea populatiei, „tatal” medicinei, Hipocrat, spunea: „Sanatatea corporala si sufleteasca a omului depinde de clima, starea apei si calitatea solului”. Implicit, ocrotirea si ameliorarea solului nu este mai putin actuala decit ocrotirea apei, aerului si altor factori naturali de importanta majora pentru sanatate.
Insa realitatea ultimilor decenii atesta ca omenirea a ajuns la „marginea timpului”, cind civilizatia s-a apropiat deja de etapa de insusire deplina a Pamantului. Resursele naturale nu mai pot fi considerate ca inepuizabile si problemele ocrotirii mediului ambiant, utilizarii rationale a bogatiei Planetei, inclusiv a pamintului, ocupa un loc important in programele de stat si internationale.
In Republica Moldova, din cauza activitatilor umane neadecvate si extensive, altor factori obiectivi si subiectivi, continutul de humus in soluri s-a diminuat de la 5-6% pina la 2,5-3,0%, suprafata terenurilor erodate majorindu-se pina la circa 850 mii ha, ceea ce constituie peste 35 la suta din suprafata terenurilor agricole. S-a marit si suprafata terenurilor afectate de alunecari, care actualmente constituie peste 55 mii ha de alunecari active si circa 350 mii ha de alunecari in stare de stagnare.
Eroziunea solurilor si alunecarile de teren prezinta un pericol si un fenomen de risc, care conditioneaza pierderi enorme economiei, populatiei si diminueaza esential fondul funciar al republicii. Anual, pentru necesitatile sociale si gospodaresti, din circuitul agricol se scot suprafete considerabile de terenuri agricole, ceea ce la fel contribuie la reducerea suprafetelor la un locuitor (0,43 ha), vizavi de 0,60 ha, normativ.
Un pericol real il prezinta procesele de salinizare si desertificare a solurilor, poluarea masiva a acestora cu diferite substante si preparate nocive.
Prevenirea degradarii solurilor se poate realiza doar prin schimbari profunde de ordin spiritual, de comportare si gospodarire a populatiei. Pentru reanimarea agriculturii, redresarea situatiei in utilizarea fondului funciar si protectia resurselor naturale sunt necesare actiuni de perfectionare a sistemului de lucrare a solului, implementare a masurilor complexe antierozionale si de prevenire a alunecarilor de teren, creare a carcasei verzi protectoare de terenuri, ameliorare si fertilizare a solurilor.
O componenta importanta a informatiei despre sol si masurile de ocrotire si imbunatatire a acestuia sint indicii de bonitate, cartarea pedologica si agrochimica a terenurilor agricole.
Materialele cartografice constituie o baza informationala obiectiva pentru exercitarea cadastrului funciar, monitorizarea solurilor, organizarea teritoriului, elaborarea sistemului de masuri de protectie a solurilor de eroziune si alunecari, de administrare a ingrasamintelor, altor lucrari directionate spre sporirea productivitatii terenurilor agricole, majorarea recoltelor, sporirea calitatii produselor agroalimentare, efectuarea de activitati organizatorice si tehnologice.
In baza unor astfel de investigatii, solurile Moldovei sunt apreciate ca unele dintre cele mai fertile din lume – cca 1 miliard tone de humus, 50 milioane tone de azot, 60 milioane tone de fosfor, 700 milioane tone de potasiu. Ele prezinta principala bogatie naturala a tarii si merita, neconditionat, o atentie permanenta a statului, institutiilor de profil si a fiecarui locuitor aparte.
In anii reformelor, in Moldova s-au produs transformari structurale privind formele de proprietate funciara, posesiunea si folosinta terenurilor agricole. Au aparut gospodarii taranesti, cetatenii au primit loturi de pamant pentru pomicultura, legumicultura, constructia caselor de locuit, au aparut peste un milion de noi proprietari si utilizatori de terenuri agricole.
La zi, agricultura autohtona a devenit destul de diversificata din punct de vedere al cadrului organizatoric si institutional. In sectorul agrar activeaza: cooperative de productie – 8,6 la suta, societati cu raspundere limitata – 41,2%, gospodarii taranesti – 36,7%, intreprinderi individuale – 0,66% si alte formatiuni – 12,84 la suta.
Odata cu cresterea numerica a unitatilor agricole, s-a majorat si numarul participantilor la relatiile funciare, s-au extins actiunile juridice, a aparut necesitatea de solutionare a problemelor prin armonizarea cadrului legislativ, institutional si normativ, a mecanismelor juridice, organizatorice si economice de reglementare a relatiilor funciare.
In context prezinta interes experienta mondiala.
In legile mai multor tari sunt fixate prevederi detaliate cu privire la utilizarea in modul cel mai rational si eficient a pamantului drept conditie de vietuire. In general, dreptul de proprietate asupra pamantului in toate tarile il reprezinta o institutie de drept complexa, bazata pe principiul imbinarii atributiilor de dispunere, reglementare si administrare.
In Moldova, reglementarea relatiilor funciare nu a beneficiat de atentia cuvenita si doar in ultimii ani se contureaza necesitatea supravegherii statului asupra utilizarii pamintului. Adoptarea Legii Solului – cel mai principal mijloc de productie si unica bogatie naturala a tarii, a devenit absolut necesara si stringenta.
In toate tarile dezvoltate, statul reglementeaza absolut toate relatiile funciare. Chiar si in tarile cu o totala proprietate privata asupra pamintului nu exista o piata funciara cu adevarat libera si drepturi nelimitate asupra pamintului.
La etapa actuala, in Republica Moldova piata funciara, utilizarea si protectia fondului funciar trebuie sa se afle sub supravegherea efectiva a statului. A devenit evidenta si necesitatea crearii unui Serviciu Pedologic de Stat, abilitat cu drepturi exclusive de activitate.
Domeniile prioritare de reglementare la nivel de stat a relatiilor funciare ar fi: perfectionarea cadrului legislativ si institutional, administrarea rationala a resurselor de pamant la nivel republican, raional si local, crearea conditiilor pentru utilizarea eficienta si protectia fondului funciar, consolidarea cotelor funciare, monitorizarea utilizarii terenurilor agricole si alte obiective directionate spre ocrotirea si ameliorarea solurilor, sporirea gradului de eficienta la utilizarea pamantului si, mai cu seama, a terenurilor agricole.
Masurile de mentinere, ameliorare si gestionare eficienta a fondului funciar, inclusiv a solurilor utilizate in agricultura, vor contribui nemijlocit la realizarea Programului National „Satul Moldovenesc”.
Vasile ROGUT, doctor in stiinte agricole, Centrul Republican de Pedologie Aplicata // Moldova Suverana
