Vă invităm să urmăriţi un interviu cu Stefan Füle, comisarul european pentru extindere şi politică de vecinătate, oferit în exclusivitate pentru Moldova.ORG.
Moldova.ORG: Având în vedere recentele evenimente de la Chișinău (demisia guvernului), în ce măsură această situație ar putea afecta dialogul dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană?
Stefan Füle: Dialogul nostru cu Republica Moldova este format în baza acordurilor internaționale și angajamentelor reciproce. Se bazează în special pe Acordul de Parteneriat și Cooperare, precum și Planul de Acțiuni din 2005 al Politicii Europene de Vecinătate, proiecte pe care toate guvernele Moldovei le-au respectat și implementat în strânsă legătură cu numeroase instituții ale Uniunii Europene. Prin urmare, dialogul nostru nu este afectat de demiterea guvernului moldovean.
Acțiunile noastre din ultimele patru săptămâni sunt o dovadă amplă în acest sens. De exemplu, am cooperat activ cu autoritățile din Republica Moldova pentru a evalua statutul implementării celei de-a doua faze a planului de acțiuni ce ține de liberalizarea regimului de vize. În câteva săptămâni vom organiza la Chișinău dialogul cu privire la Drepturile Omului.
Consiliului de Cooperare UE-Moldova se va întruni la Luxembourg la finele lunii iunie. De asemenea, așteptăm cu nerăbdare participarea activă a Moldovei în cadrul celui de-al Treilea Summit al Parteneriatului Estic care va avea loc la Vilnius în luna noiembrie. Cu alte cuvinte, agenda noastră bilaterală rămâne a fi una încărcată.
Moldova.ORG: Ce șanse are Moldova să semneze Acordul de Asociere cu UE la Summitul de la Vilnius din luna noiembrie, dat fiind faptul că Moldova tocmai a intrat într-o criză politică?
Stefan Füle: Din luna ianuarie 2010, negocierile pe marginea Acordului de Asociere s-au bucurat de un progres rapid și constant precum a fost stipulat și în Raportul de Progres al Politicii Europene de Vecinătate Estică publicat recent. Obiectivul nostru este de a parafa Acordul la Vilnius. În acest scop, trebuie să finalizăm textul Acordului. Un progres foarte bun a fost înregistrat în timpul ultimei runde de negocieri plenare de la Bruxelles.
Sperăm ca textul final să fie consimțit în următoarele două-trei luni. Dacă reușim acest lucru, atunci vom fi capabili să pregătim textul pentru parafare așa cum a fost prevăzut. Aceasta va pecetlui înțelegerea noastră comună a obiectivelor și esenței Acordului de Asociere și va reprezenta o realizare istorică pentru cetățenii Moldovei, precum și pentru cetățenii europeni pe măsură ce [acordul] reprezintă un prim pas important spre asocierea politică și integrarea economică dintre UE și Moldova. Totodată, va reprezenta o accentuare a Summitului de la Vilnius. Semnarea acordului presupune pregătiri tehnice suplimentare, care, evident, vor lua ceva timp.
Moldova.ORG: Există voci care susțin că Republica Moldova este lider în cadrul Parteneriatului Estic. Ce argumente există în favoarea acestei afirmații?
Stefan Füle: Anul trecut, finalizarea timpurie a primei faze din cadrul Planului de Acțiuni privind liberalizarea vizelor și negocierile dinamice pe marginea Acordului de Asociere au contribuit la câștigarea titlului de „țară model” de către Moldova în rândul țărilor din Parteneriatul Estic.
Ultimul raport de evaluare al progresului înregistrat în cadrul Politicii Europene de Vecinătate demonstrează că această percepție a fost, la general vorbind, justificată. Aceasta însă nu este sub nicio formă o invitație la adresa țării de „a se culca pe propriii lauri”. Reformele ambițioase ale Moldovei au vaste implicații sociale și politice. Acestea trebuie să fie abordate cu grijă, să fie explicate mai bine și purtate într-o manieră atotcuprinzătoare. Ele au nevoie de o continuitate a politicilor pentru a ajunge la nivelul dorit de durabilitate în timp.
Moldova.ORG: În timp ce conducerea Moldovei încearcă să apropie țara de Uniunea Europeană, tot mai mulți cetățeni, potrivit sondajelor, doresc ca țara lor să adere la proiectul Uniunii Vamale propus de Rusia. Cum explicați acest fenomen?
Stefan Füle: Este de o importanță extremă să nu se rămână la lucrurile de suprafață și să se abțină de la compararea merelor cu portocalele. Prețurile reduse la gaz sunt deseori menționate ca un panaceu economic. Dar multe țări din CSI se bucură de prețuri scăzute la gaz sau s-au bucurat de ele până recent? S-au folosit ele oare de această oportunitate pentru a-și restructura economiile, îmbunătăți pozițiile economice sau crește standardul de viață?
Acestea fiind spuse, este adevărat că, dacă avantajele pe termen lung sunt greu de demonstrat, atunci [logica] prețurilor mici la gaze este ușor de înțeles. În schimb, reformele structurale sunt abstracte și uneori dureroase, nu și dacă sunt explicate deficitar: sensul acestor eforturi pe care le implică nu este ușor de înțeles. Însă efectele lor pozitive, atunci când ajung la perioada fructificării, sunt mari și durabile.
Reformele structurale au scopul de a moderniza societatea și economia, de a o face mai eficientă, mai reactivă la schimbările globale, mai inclusivă și tolerantă, mai preocupată de libertăți și prin urmare devenind un loc sigur și solid pentru împlinirea personală, dezvoltarea umană și investițiile profitabile.
Ce aduce bun însă acest dialog dintre Moldova și Uniunea Europeană? Ne-a oferit posibilitatea de a conveni asupra „drumului critic” care trebuie parcurs spre realizarea acestui obiectiv. Câteva evenimente importante au scos în evidență acest drum – rezultate comune care vor genera beneficii concrete pentru cetățeni, precum regimul liberalizat de vize, acces total către piața UE și asistență financiară generoasă din partea Uniunii pentru a ajuta societatea moldovenească să suporte costurile reformelor.
Moldova a reușit să realizeze multe lucruri sub această formulă. Acum este foarte aproape de alte două evenimente marcante: finalizarea planului de acțiuni ce ține de liberalizarea regimului de vize și parafarea Acordului de Asociere UE-Moldova.
Moldova.ORG: Cât de eficient cheltuiește Moldova fondurile provenite de la Uniunea Europeană?
Stefan Füle: Moldova are una dintre cele mai înalte rate de cheltuire a asistenței financiare venite din partea UE, care, în terminologia noastră indică o bună performanță. Operațiunile de subzistență a bugetului, care reprezintă 70% din asistența noastră bilaterală și constă în transferarea subvențiilor către bugetul de stat al Moldovei, a obținut rezultate excelente: între 86% și 99,9% în dependență de program.
Cea mai mare rată de succes a fost atinsă de operațiunea condusă în 2008-2011 cu scopul reformării sistemului de asistență socială. Suntem satisfăcuți de implementarea programelor care susțin reforma sectorului energetic și proiectele de dezvoltare rurală.
