De Adriana Agapii/ Chișinău / Moldova.ORG/ — În anul 1961, arheologul Nicolae Vlassa a iniţiat un şantier arheologic în apropierea localităţii Tărtăria, într-o zona cunoscută pentru frecvenţa cu care resturi de ceramică şi artefacte străvechi ies la suprafaţă, lăsând impresia ca au fost cultivate acolo. În scurt timp cercetătorii şi arheologii prezenţi pe acest şantier descoperă trei tăbliţe care aveau menirea să răstoarne întreaga istorie a originii scrisului pe planeta Pământ.
Două dintre cele trei tăbliţe aveau reprezentări stilizate de animale, copaci şi diferite obiecte. Cea de-a treia, de formă discoidală, cuprindea patru grupuri de semne, despărţite prin linii.
Observând similitudini între tăbliţele găsite la Tărtăria şi scrierile de pe tăbliţele sumeriene de la Uruk şi Djemdet Nasr, cele din urmă datând de la sfârşitul mileniului IV şi începutul mileniului III î. Hr., specialiştii români au luat în considerare ipoteza conform căreia şi tăbliţele de la Tărtăria ar fi vestigii ale unei scrieri străvechi. Tăblitele de la Tărtăria sunt însă mai vechi cu un mileniu decât monumentele scrierii sumeriene, fiind datate din prima jumătate a mileniului IV î.Hr. Astfel, dacă se admite că ele reprezintă într-adevăr scrieri, Tăbliţele de la Tărtăria sunt cele mai vechi scrieri găsite până-n prezent.
Apariţia celei mai vechi scrieri cunoscute până în prezent, într-un loc ce nu fusese luat în calcul ca un posibil leagăn al civilizaţiei, a dus la elaborarea unor serii de ipoteze în încercarea de a explica provenienţa acestora. Unii arheologi au încercat să demonstreze că tăbliţele de la Tărtăria au apărut ca urmare a influenţei Sumerului. Dar atunci trebuie luat în calcul şi faptul că în mileniul IV î. Hr. de când datează tăbliţele, în Sumer nu exista scrisul, sau încă nu s-au găsit mărturii care ar arăta contrariul.
Cu toate acestea există o legătură destul de puternică a tăbliţelor găsite la Tărtăria şi celor găsite în oraşul sumerian Djemdet-Nasra. Totemurile prezente pe tăbliţe nu numai că se aseamănă izbitor cu cele sumeriene, dar sunt aranjate şi în aceeaşi succesiune. Coincidenţa grafică a semnelor putea fi întâmplătoare însă succesiunea lor nu. O serie de observaţii indică o origine comună a concepţiilor religioase din zona Tărtăria şi Djemdet-Nasra.
Dar e posibil oare ca locuitorii din Tărtăria să fi scris în sumeriană?
Cercetătorul rus Boris Perlov, cel care a cercetat tăbliţele de la Tărtăria, este de părere că sumerieni ca şi babilonienii au fost doar nişte elevi buni, preluând scrierea pictografică de la popoarele balcanice şi transformând-o ulterior în scriere cuneiforma. Conform acestuia, inventatorii scrierii au fost chiar locuitorii balcanici, nu sumerienii.
Faptul că nu se continuă cercetările în zonă este dureros şi nu se vrea aflarea adevărului. Se pune la îndoială apariţia scrisului în spaţiul Danubiano-Pontic din cauza faptului că nu s-a putut, după părerea cercetătorilor, identifica urmele unei civilizaţii care ar putea da omenirii scrisul. Dar tăbliţele de la Tărtăria nu sunt singulare, ele sunt susţinute de descoperiri pe întregul teritoriu românesc, care din păcate sunt ignorate şi lăsate în voia sorţii, pe când occidentalii tremură la fiecare firicel de iarbă preistoric găsit pe teritoriul ţării lor. Noi însă dăm cu piciorul în toate scrierile şi inscripţiile preistorice, care demonstrează că suntem poporul primordial, şi stăm frumos în banca noastră considerându-ne urmaşii Romei.
