A declarat într-un interviu pentru Moldova.Org Amabsadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republici Turcia în Republica Moldova, Mehmet Selim Kartal, cu ocazia Zilei Naţionale – 29 octombrie.
Domnule ambasador, în acest an Republica Turcia consemnează 90 de ani de Independenţă. Cum apreciaţi evoluţia ţării şi locul pe care îl ocupă acum în context mondial?
În primul rând, trebuie să spun că suntem mândri de faptul că ţara noastră a ajuns la această aniversare, 90 de ani. Nu a fost deloc uşor până acum. Trebuie să amintesc că Turcia nu a moştenit nimic de la Imperiul Otoman, decât datorii. Nu era industrie, nici agricultura nu era dezvoltată. Aproape nimic nu era. Or, acum economia Turciei se plasează pe locul 17, uneori pe 16, în lume, ca şi capacitate, cu realizări imense în toate domeniile, în viaţa cotidiană. Imaginaţi-vă, acum 90 de ani doar 10 procente din populaţie era alfabetă, acum această cifră este mai mare de 96%. În acelaşi context amintesc, că erau 1-2 universităţi, dacă se puteau numi aşa, iar acum sunt peste 200 de universităţi, atât de stat, cât şi private. Dacă e să vorbim despre industria alimentară, agricultură, Turcia se plasează printre primele 10 ţări în lume ca mare producătoare de fructe şi legume. Aşa cum spuneam, la începutul dezvoltării statului nostru modern, nu aveam nici industrie, nu produceam nimic, nici un cuie, dar acum exportăm pe piaţa europeană televizoare, frigidere, maşini de spălat, diverse aparate şi utilaje. Există şi companii mixte în Turcia, cum ar fi cea producătoare de automobile. Nu pot să nu accentuez companiile de construcţie, care, ca volum de servicii, se situează pe locul doi în lume, după China. Trebuie să afirm că noi, turcii, datorăm aceste realizări Indendenţei Republicii Turcia, care s-a dezvoltat ca un stat democratic. Au fost perioade de intervenţii militare, dar foarte scurte. Din 1946 am avut un sistem pluripartit, cu mici excepţii pe parcursul istoriei, însă toate aceste dezvoltări democratice au fost în evoluţie permanentă şi au dat rezultate.
Sunteţi la Chişinău, în funcţie de Ambasador al Republicii Turcia în Republica Moldova de aproape 2 ani. Cum au evoluat relaţiile moldo-turce în această perioadă de timp?
Pot să afirm că relaţiile dintre ţările noastre s-au dezvoltat ascendent. Au fost vizite la nivel înalt, atât din partea Republicii Turcia, cât şi a Republicii Moldova. Amintesc de vizita ex prim-ministrului Vlad Filat la Ankara, dar şi preconizata vizită a preşedintelui Nicolae Timofti la invitaţia omologului său turc, Abdullah Gül. În perioada de aflare a mea la Chişinău au fost semnate câteva acorduri bilaterale, cum ar de readmisie, de abolire a regimului de vize, care sunt foarte importante. Din păcate, încă nu au intrat în vigoare, dar urmează doar procedura tehnică şi în scurt timp vor fi funcţionale. Pe lângă acestea au fost semnate şi alte acorduri. Sunt mulţumit de realizările cooperării turco-moldave în această perioadă de 2 ani, având convingerea că va fi dat un imbold extinderii colaborării reciproce.
Să înţelegem că situaţia din vecinătatea Turciei nu influenţează cooperarea turco-moldavă şi urmează să fie chiar în ascensiune.
Sunt două lucruri total diferite. Da, este o povară economică pe umerii Turciei, deoarece 500 de mii de sirieni refugiaţi locuiesc acum în Turcia, dar ne descurcăm, facem faţă, fiindcă economia turcă este foarte puternică. Refugiaţilor sirieni li se creează condiţii favorabile de trai şi Turcia ar fi în stare să asigure condiţii, la fel de bune, refugiaţilor din orice colţ al lumii.
Pe parcursul a 21 de ani de dialog diplomatic dintre Ankara şi Chişinău au fost semnate 70 de acorduri bilaterale, în Republica Moldova funcţionează 780 de companii cu capital turcesc. Este loc de mai bine şi în ce domenii sunt rezerve?
Desigur, întotdeauna este loc pentru mai bine şi nu trebuie să ne mulţumim cu cele realizate, dar să intensificăm cooperarea. Există potenţial. Moldova şi Turcia împărtăşesc aceleaşi valori, cele europene, ţările noastre speră să se integreze în Uniunea Europeană şi iată, în această privinţă am putea colabora mai armonios.
Apropo, despre integrarea europeană, chiar săptămâna trecută s-a revenit la discuţiile despre negocierile aderării Turciei la UE, dar care este opinia marii majorităţi a populaţiei, doresc să se integreze în spaţiul comunitar?
Turcia stă la poarta UE din anul 1963, vă imaginaţi ce perioadă lungă timp suntem în aşteptare, lumea a obosit, cu toate acestea există dorinţa de a fi partea a acestei Europe. Noi privim UE nu doar din perspectiva cooperării comercial-economice, dar pe toate dimensiunile, deoarece împărtăşim aceleaşi valori, aceleaşi viziuni asupra vieţii. Şi poate din acest considerent turcii sunt mai europeni decât înşişi europenii. Să amintesc şi de fotbal. Atât la nivel de club, cât şi în echipe naţionale din ţări ale UE sunt atraşi jucători turci, chiar şi copii de vârstă fragedă, tineri sunt antrenaţi în Europa. Dacă includ Turcia în UE, va fi mai bine, şi nu numai în fotbal, cum este acum, dar şi în alte domenii.
Crizele cu care se confruntă unele ţări ale UE nu îi înspăimântă pe turci, nu-i fac să renunţe la aspiraţiile europene?
Sigur că nu ne înspăimântă. Turcia i-a avertizat pe europeni despre aceste crize, însă la acel moment, nu a fost ascultată. Dacă ţara noastră va deveni membru al acestui spaţiu, atunci UE va fi mai imună la aceste crize.
Agenţia turcă de cooperare şi dezvoltare (TIKA), finanţează diverse proiecte în UTA Gagauz Yeri. Administraţia de la Comrat solicită finanţare pentru proiecte concrete sau Guvernul de la Ankara stabileşte priorităţile?
Împreună sunt stabilite priorităţile pentru asemenea proiecte de finanţare. Administraţia de la Comrat vine cu propuneri către TIKA. Acestea se analizează la Ankara şi apoi sunt transpuse în viaţă. Aceasta este procedura, una foarte transparentă. Şi beneficiază de asemenea proiecte nu doar cetăţenii din Gagauz Yeri, dar şi din alte localităţi ale Republicii Moldova.
