Dar primarul Valeriu Tabunșcic nu ar fi ajuns la al patrulea mandat dacă oamenii nu ar fi avut încredere în el, iar acesta la rândul lui nu ar fi ascultat de locuitori. „Tot satul hotărăște, primarul aleargă și îndeplinește” - este principiul după care se conduce în toți acești ani.
De-a lungul timpului a reușit să stabilească o metodă de lucru alături de locuitorii satului. Au stabilit împreună care sunt principalele probleme ale comunității și cum ele trebuie rezolvate. Încet, pe rând, au creat un sistem de alimentare cu apă. Apoi au găsit, din lipsa resurselor financiare, o soluție pentru drumuri: piatra de sobă din cariera părăsită a satului.
Asta se întâmpla încă cinci ani în urmă. Într-un interviu pe pagina oficială a Consiliului Raional Ștefan Vodă, primarul povestea atunci că, din sursele fondului rutier, ale primăriei, dar și cu contribuția locuitorilor care era de 600 de lei pentru fiecare casă, au văzut că puteau „scoate foarte multe drumuri locale din glod”. Primarul povestea că liderii comunitari de pe fiecare stradă au chemat la sfat locuitorii ca să-i anunțe despre cum urmau să fie făcute drumurile. Au mers după principiul „primul venit - primul servit”.
„La lucrări au participat și oameni care locuiau pe acea stradă, împrăștiind uniform pietrele aduse cu camioanele din carieră. Când sătenii au văzut drumul reparat atât de rapid, s-au aprins și ei, iar carul a pornit din loc”, povestea primarul cu cinci ani în urmă.
Elena a fost cea care, pe parcursul instruirilor ale Echipei, a comunicat pe rețelele sociale despre proiectul „Mă Implic” și despre activități. Iar acest exercițiu i-a prins bine când un număr mare de refugiați căutau în Căplani ajutor. Elena imediat a știu ce are de făcut.
În vizită a venit secretara primăriei, Maria Cociug. Cele două femei, cum spune primarul, au făcut totul pentru gestionarea crizei refugiaților. Și ele sunt membre ale Echipei de Inițiativă Comunitară în cadrul proiectului „Mă Implic”.
Asistenta socială este impresionată de cum s-a organizat comunitatea pentru a ajuta oamenii. După anunțul de pe rețelele sociale, au lipit mai multe afișe în puncte strategice cum ar fi la oficiul poștal, la Casa de Cultură, la toate magazinele. După asta, oamenii sunau la primărie și îi anunțau că au pregătit produse. Iar cu mașina primăriei se duceau la casele oamenilor și colectau bunurile pentru refugiați. „Dintr-un capăt în altul strângeam și dulceață, și compoturi, și legume marinate”, enumeră asistenta socială.
În birou, între timp, intră o familie din trei membri. Mama este din Căplani și foarte mulți ani în urmă s-a mutat la Odessa unde s-a stabilit. Dar, din cauza războiului, s-a întors în sat. Și-a băgat ușor mâinile în buzunar și evită privirile directe ale celor prezenți în birou, de parcă i-ar fi rușine că a venit după produse alimentare...
Primarul își amintește că prima familie pe care o adusese în sat au cazat-o într-o casă bătrânească în care nu mai trăise nimeni de vreo 30 de ani. Știa că nu-s condiții de trai, că e foarte rece, dar în acel moment era singura soluție. După ce unul dintre lucrătorii primăriei a făcut focul în casă, au avut timp la dispoziție să vadă pereții crăpați și alte probleme. Primarul povestește că au făcut, împreună cu lucrătorii primăriei, o mică reparație cosmetică.
Astfel, primăria a făcut reparație cosmetică, a asigurat locuința cu lemne de foc, în unele cazuri cu baloane de gaz sau în alte cazuri chiar și mobilier. Au achitat și facturile pentru luna martie, până la 10 mii de lei în total.
oamenii din Căplani”
Antonina și Vladimir trebăluiesc în grădină. Au pus în pământ cartofi, usturoi, sfeclă roșie și alte legume. „Omul unde trăiește, trebuie să îngrijească de locul acela”, spune Antonina. Au spălat mai devreme podeaua în casă ca să fie curat. „Sperăm să ne întoarcem până la toamnă acasă”, adaugă soțul ei.
„Fotoliile sunt dintr-un birou al primăriei, iar patul este din biroul polițistului”, spune secretara primăriei, Maria Cociug. Împreună cu asistenta i-au ascultat pe bătrâni și au convenit să revină cu haine mai subțiri, de primăvară.
mâine suntem noi”
Bărbatul de 40 de ani s-a întors acasă pentru o scurtă vacanță de Paște, din Italia. Decizia de a caza refugiații, spune el, a luat-o instant. „Nu contează că-s ucraineni. Puteau să fie și alte națiuni. Puteau fi chiar și moldoveni de-ai noștri. Noi voiam să facem un bine. Pentru că astăzi sunt ei și mâine suntem noi. În istoria noastră am avut un război!”, explică bărbatul.
„La noi au rămas mulți oameni cu mentalitatea sovietică: lasă primarul să facă. Noi, totuși, trebuie să atragem mai mult oamenii în ceea ce se face ca să aprecieze lucrurile”, concluzionează Valeriu Tabunșcic, primarul s. Căplani, Ștefan Vodă.
Fotografii: Tatiana Beghiu
Editare: Ana Gherciu
Scopul proiectului este de a crea condiții ca populația din mediul rural din Republica Moldova să aibă acces echitabil la servicii comunale de calitate.
La nivel local, proiectul sprijină autoritățile publice locale (APL) din 30 de localități/grupuri de APL-uri partenere, pentru a organiza furnizarea serviciilor de gospodărire comunală într-un mod participativ, eficient, incluziv și durabil.
La nivel național, proiectul sprijină mediul politic, juridic și financiar, pentru furnizarea serviciilor publice de calitate și pentru reforma guvernării locale.
Proiectul este finanțat de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare SDC și implementat de Skat Consulting Ltd.
Opiniile exprimate în prezentul articol aparțin autorului și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale proiectului.