Unimedia: Kosovo si Transnistria sunt doua cazuri diferite

Portalul Unimedia publica un articol de analiza la tema impactului proclamarii independentei Kosovo asupra conflictului transnistrean.
Declaratia de independenta a provinciei Kosovo din 17 februarie 2008 fata de Serbia „a impartit comunitatea internationala in doua tabere”, scrie Unimedia. Pe de o parte, statele care au recunoscut sau sunt predispuse sa recunoasca independenta Kosovo considera ca noul stat trebuie sa fie creat in baza „Planului Ahtisaari”, ceea ce presupune „independenta sub supraveghere internationala, asigurata de o misiune civila a UE si una militara a NATO”, iar pe de alta parte se afla pozitia Rusiei si a altor state, care se opun categoric independentei Kosovo, acest fapt purtand, potrivit Unimedia, „un caracter undeva egoist”, ele insele „temandu-se de eventuale confruntari cu pretentiile secesioniste ale propriilor lor minoritati”.
Potrivit unor politicieni rusi, citati in context, „recunoasterea independentei Kosovo poate servi drept baza pentru o noua divizare a omenirii, precum si un motiv de aparitie a unor focare de razboi”.
Trecand in revista mai multe regiuni separatiste, Unimedia scrie ca fiecare caz in parte este unic in felul sau. O paralela intre Kosovo si Transnistria ar scoate in evidenta mai „multe diferente decat similitudini”.
„O cauza fundamentala a separatismului kosovar este etnia, albanezii constituind 90% din populatie, astfel facand parte din teritoriul etnic albanez, pe cand Transnistria nu face parte din teritoriul etnic rus. O alta diferentiere majora ar putea fi statutul pe care l-au avut aceste doua regiuni in perioada comunista. Transnistria nu a existat niciodata ca o entitate autonoma, ea fiind parte integra a RSSM, pe cand Kosovo a avut un statut recunoscut de provincie autonoma in cadrul Iugoslaviei”, scrie Unimedia.
Ca rezultat al independentei Kosovo, Transnistria deja cere recunoasterea independentei proclamate in anii 1990-1991, in urma unui referendum bazat pe asa-zisele alegeri libere. In acest context, e si firesc ca RM nu recunoaste noul stat kosovar.
Atat timp cat marile puteri isi sustin pozitia „prin promovarea asa numitor valori democratice, care ascund un interes politic strategic”, „nu vor ajunge la un numitor comun, conflictele inghetate nu vor fi solutionate, acestea fiind direct dependente de politica lor, iar precedente nu vor exista nici de facto, nici de jure”, conchide Unimedia. // DECA-Press